REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



Seminariile MECEFF 7+1: Cristian Tudor Popescu


Tema MECEFF 7+1 din acest an, festival iniţiat de regizorul Radu Gabrea la Mediaş, a fost „25 de ani de la căderea comunismului în Europa”.

Unul dintre seminariile organizate în parteneriat cu Institutul Cultural Român a fost „Filmul de propagandă vs Filmul de artă în regimul comunist”, moderat de publicistul Horia Barna, la care a fost invitat criticul de film Cristian Tudor Popescu
Dialogul a avut ca punct de referinţă elementele semnificative din cartea lui Cristian Tudor Popescu „România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)", Editura Polirom, 2011, şi s-a extins la filmul de propagandă şi cel de artă (anti-sistem) din cinematografia Central şi Est Europeană, cu aplicaţie la peliculele prezentate în secţiunea „Subversive la vremea lor”. 
„Filmul românesc de ficţiune s-a născut cu propaganda politică în el, ca un copil infectat cu HIV încă din pântecele mamei. Istoria lui a fost dublată de istoricul bolii... Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adică 40%) pot fi considerate ca având caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicală, filme pentru copii - proporţia lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuşi inversată. Cu prea puţine excepţii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluţie ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaţionalistă, antiromânească, apoi naţional-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceauşescu", scrie în cartea sa Cristian Tudor Popescu.
 
Imagine: Nicolae Cara

Cuvinte cheie: cristian tudor popescu, filmul de propagandă vs filmul de artă în regimul comunist, filmul surd in romania muta, horia barna, meceff 2014

Opinii: