Mirel Ilieşiu a izbutit, cred, cel mai convingător eseu cinematografic despre invazia apelor din primăvara acestui an. Structurat pe patru capitole distincte, care reprezintă — deopotrivă — patru zile ale cumplitei încercări şi patru stări de spirit diferite, filmul evocă primăvara dramatică a Lipovei. Spre deosebire de filmele anterioare ale studioului „Al. Sahia”, care au avut un caracter preponderent de „ştiri”, apropiindu-se astfel de „jurnalele de actualităţi”, acest nou film de pe frontul apelor atrage atenţia printr-o minuţioasă şi riguroasă compoziţie dramaturgică şi plastică. Mirel Ilieşiu extrage, din şi prin imaginile surprinse în clipele de cumpănă ale Lipovei, numeroase semnificaţii, reuşind să portretizeze foarte nuanţat oamenii locurilor. Renunţă la comentariu, şi foarte bine face, pentru că, lăsând cuvântul celor care au trăit dramatica încercare, obţine un comentariu sui-generis cu nebănuite profunzimi. „14 oameni povestesc” — anunţă filmul, şi replicile acestor oameni dau măsura teribilei încercări la care i-a supus natura. „Casa mea a fost ca o floare”, rosteşte o voce întreruptă de durere... „Şi cât am iubit malul Mureşului!” — completează alta... „Ce să mai vorbesc, asta-i tot” — încheie alta o frază fără început şi fără sfârşit, pentru că vorbele, într-adevăr, câteodată sunt de prisos. Dacă ar fi să alegem o imagine, o singură imagine din acest filrn care spune atât de multe prin imagini, atunci ne-am opri încă o dată în faţa acelei ferestre unde o bătrână (al cărei soţ „n-a murit de ape, a murit de spaimă”), cu faţa străbătută de şanţurile atâtor anotimpuri, stă, stă şi priveşte. Rar ne-a fost dat să vedem un asemenea tablou. Cât despre compoziţia filmului, ea are structura şi ritmurile unei simfonii clasice în patru părţi. Partea I-a, „Potopul”: apele vin de departe, se apropie, totul pare o glumă la început, dar apele acoperă drumuri, curţi şi străzi, apele se înalţă dintr-odată, oamenii se salvează cum şi câţi pot, cu ajutorul de nepreţuit al armatei, al echipelor de intervenţie... Partea a II-a, „Dezmetcirea”: oamenii se trezesc ca dintr-un vis urât, privesc în jur, nu pot să înţeleagă, înţeleg în sfârşit că acolo, undeva, a fost casa lor, curtea lor, florile lor; şi vorbesc despre flori… Partea a III-a „Încercarea”: apele vin din nou, oamenii Lipovei le cunosc însă acum forţa demonică şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a le stăvili... Partea a IV-a, „Întoarcerea la matcă”: apele au trecut, oamenii încep să-şi îngrijească rănile, îşi doresc unul altuia „sănătate şi putere”, poştaşul duce veşti printre dărâmături şi la cinematograful ieşit de sub ape joacă Viridiana.