Un film scris de NicoIae Dragoș și
Dinu Săraru, un film realizat de
Virgil Calotescu, un film dedicat celei de a șaizecea aniversări a Partidulul Comunist Român; un documentar afectiv, în care marile evenimente sunt tratate poetic, nu prin povestire, ci prin înșirare de tablouri și prin comentarii. Pictură și elocvență. Șaizeci de ani de istorie și mulți, foarte mulți ani de pre-istorie; alături de mișcările proletare, de luptele muncitorești sunt prezentate și răscoalele ardelene sau cea a lui Tudor, și revoluția pașoptistă, și epopeea țărănească de la 1907; e adusă în prim plan bogata tradiție de luptă a poporului nostru, precum și efervescența revoluționară din primele două decenii ale secolului, care au dus firesc la crearea Partidului Comunist Român. Filmul evocă în imagini strălucitoare momente de luptă, de suferință, de sacrificiu, precum și figurile de luptători. Comentariul amintește demonstrațiile de la 1 Mai 1939, participarea la războiul civil spaniol, precum și la războiul antihitlerist, actul revoluționar de la 23 August 1944 și proclamarea Republicii, brigăzile de muncă patriotică, iar apoi, în faza actuală, clădirea industriei moderne precum și a noii agriculturi. Modernizări care fac din România veche o Românie care-și propune să atingă nivelul de civilizație al țărilor cu dezvoltare medie. Toate acestea prezentate într-o defilare elocventă de imagini. Trudă și gândire, cercetare științifică și efort de construcție, de edificare a marilor centrale electrice și a noilor centre urbane, de înălțare a combinatelor industriale și a ansamblurilor social-culturale. Muncă și spirit, învățătură și artă, știință și sport, reunite, de asemenea, și în Festivalul național „Cântarea României”, simbol al participării întregii națiuni la crearea ritmurilor noii existențe, la împlinirea mărețelor țeluri ale prezentului.
Iată, deci, cineaștii încearcă să definească pe peliculă specificul vieții contemporane românești; căci filmul, în cea de a doua sa parte, evocă detaliat anii aceștia, recentele noastre cuceriri și înfăptuiri revoluționare, originalitatea socialismului românesc. Desigur, există un mesaj general socialist. În România însă acest mesaj a fost precizat în câteva idei noi și în ființa concretă a unui om: secretarul general al partidului și președintele țării. Îl vedem pe tovarășul Nicolae Ceaușescu lucrând fără preget, străbătând orașele și satele patriei, discutând cu muncitorii și cu savanții sau cu tinerii noștri; și îl vedem de asemenea cum poartă din continent în continent un mesaj propriu Partidului Comunist Român.
Zestrea revoluționară clasică e regândită creator, e strălucit aplicată condițiilor specifice României socialiste. Îl revedem — grație memoriei peliculei — pe tovarășul Nicolae Ceaușescu rostind în înaltele foruri naționale și internaționale mesajul nostru de pace și prietenie. Prin importanta sa contribuție teoretică se clarifică relațiile dintre noțiuni fundamentale ale ideologiei comuniste: dintre internaționalism și neatârnare națională, dintre socialism și patriotism, dintre suveranitate, independență și cooperarea internațională.
Partidul, inima țării este în primul rând expresia vie a omagiului rostit de întregul nostru popor în aceste zile aniversare, dar este și un documentar de minuțioasă evocare și de precisă reconstituire a realității cotidiene. Timp de o oră și douăzeci de minute se proiectează pe ecran momente de răscruce din eroicul trecut de luptă (stampe, fotografii, ziare, „actualități” de epocă, din muzee, din biblioteci, sau din arhiva cinematografică, se alătură în grăitoare suite); și, de asemenea, elocvent (profundele semnificații ale fiecărei secvențe, ale fiecărui cadru sunt amplu reliefate prin înflăcăratele cuvinte ale comentariului) se fixează pe peliculă faptele prezentului, se descifrează rezonanța istorică a actelor și realizărilor noastre din toate domeniile. Se scrie astfel, în imagini, o impresionantă cronică a contemporaneității, a anilor României socialiste.
