Locarno, Stuttgart, Cottbus, Cluj sau Costinești sunt doar câteva dintre festivalurile de film unde Maria, prima operă de lungmetraj ficțiune semnată de Călin Peter Netzer, a cucerit o serie de premii, actrița Diana Dumbravă fiind nominalizată și pentru titlul de cea mai bună actriță europeană de Academia Europeană de Film, care-și va decerna premiile la 6 decembrie.
Filmul reia subiectul unui scurtmetraj realizat de același autor (acesta ar fi constituit o excelentă introducere la lungmetraj) în facultate, subiectul (inspirat de un fapt real, viața bate filmul!) fiind îmbogățit cu contribuția celebrului scenarist al filmelor lui Kusturica (și nu numai), Gordan Mihic.
Felia de viață aleasă de Peter Călin Netzer o are drept eroină pe Maria, soția unui fost erou al muncii (socialiste), care azi fabrică baloane într-o forjă dezafectată, șomer și alcoolic în devenire. Celor șase copii li se adaugă al șaptelea, sosit într-o lume disperată, fără mari șanse de supraviețuire decât cu condiția unor compromisuri majore. Maria alege drumul prostituției pentru a-și hrăni familia și a-i crește pe copii. Intrată în vizorul unei televiziuni care vrea să rezolve condiția prostituatelor din România, Maria își va spune povestea, va primi un apartament și poate o slujbă. Dar finalul, dramatic ca viața, deloc înfrumusețat de personaje optimiste cu orice preț, va pune punct unei tragedii individuale, care nu are pretenția să rezolve nimic, dar are forța de a arăta calitatea sacrificiului, frumusețea unui caracter, tristețea unui peisaj social (eterna noastră tranziție!).
Cu personaje episodice de mare coloratură (printre care și rolul secundar excelent jucat de Horațiu Mălăele, prietenul soțului Mariei), datorate probabil capacității lui Gordan Mihic de a atenua tragismul unor întâmplări cu eroi de contrapunct, naivi și plini de haz, filmul Maria se situează între dramă și comedia tragică, fără a-și anihila coerența și forța discursului cinematografic.
Călin Peter Netzer se dovedește a fi un excelent dirijor de actori (și numeroasele premii de interpretare cucerite de film stau mărturie), dar el se dovedește tot atât de inspirat în alegerea unui operator de clasă (Mihail Sârbușcă), constructorul unor secvențe memorabile în care minuția gestului se atașează firesc calității unui portret surprins în cele mai tragice momente ale vieții sale. Viața copiilor este evocată cu multă discreție, dar și cu întâmplări definitorii pentru fiecare personaj, relația cu biserica este mai puțin inspirată în film, dar acumularea de conflicte, fluentă și deloc declarativă, convinge și impresionează.
Personajul Maria este interpretat de Diana Dumbravă, care a rezolvat fericit o dramatică partitură cu trăiri tulburătoare și epuizante. Alături de ea, Șerban Ionescu (laureat alături de Diana Dumbravă cu premiul de interpretare la Locarno) știe să echilibreze accentele unui portret al unui om complet debusolat. Luminița Gheorghiu, Alexandru Bindea, Florin Călinescu și Florin Zamfirescu (în rolul șoferului turc, iarăși un personaj de factură Kusturica) completează o distribuție condusă cu fermitate într-o poveste tensionată ale cărei cote de adevăr uman au impresionat atâtea jurii și foarte mulți spectatori.
Din păcate, lansarea filmului, care, a avut loc la Româniafilm, nu s-a ridicat la nivelul operei lui Netzer, care ar fi meritat mult mai mult din partea celor ce se ocupă de distribuția acestui film. Afișe neinspirate (ba chiar asemănătoare cu cel a filmului lui Mircea Daneliuc), nimeni din partea societății de distribuție care să-i prezinte pe autorii filmului, refuzul invitaților de presă sunt doar câteva dintre nemulțumirile ziariștilor prezenți la lansare Cum din bugetul unui film normal cel puțin 25 de procente sunt prevăzute pentru operațiile de lansare (în cazul unor cinematografii cu autoritate), ne întrebăm dacă distribuitorii români au învățat ceva din lecțiile marketingului filmic. Se pare că nu! Cu cinci copii, Maria nu va avea șansa necesară de a ajunge la un public care, s-a dovedit, n-a uitat cinematograful românesc de calitate.
