REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



​Jocul prezentului cu viitorul


     Interpreți și roluri
     Cred că numai doi oameni în lume știu, la ora aceasta, ce înseamnă să născocești niște făpturi care, o dată devenite personaje principale, pretind, pe bună dreptate, să le găsești și oamenii capabili să le fie parteneri pe măsura: Steven Spielberg și Gopo. „E.T.”-ul primului, acea mică arătare mirată și înduioșătoare (imaginată, de altfel, nu de re­gizor, ci de un specialist italian) a impus cău­tarea unui băiețel care să-i poată face față întru sentimentalism. Robotul lui Gopo, Galax, (plăsmuit chiar de cineast) nu s-ar fi putut „mărturisi” în compania oricui. Hărăzit de pă­rintele său să semene cu o mască sumeriana, deci să ne avertizeze că vine de departe, că noțiunea timpului nu-i este străină, robotului i se cuveneau tovarăși de joc în stare sa trăiască, pe cont propriu, straniul amestec de prezent și viitor. Compunându-și el însuși o mască ciudată, Radu Buznea, interpretul ti­midului îndrăgostit, o domină inteligent, teama de a nu fi deconspirat fiind, mereu, atenuată de grija pentru „soarta” în sine a ro­botului. Pentru a putea fi luată în seamă — sub raportul convenției psihologice — pe parcursul întregului film, eroina Marianei Ca­banov trebuia să sugereze mai mult decât o îndrăgostire trăsnită, presimțirea unui senti­ment făgăduitor de frumos și omenesc, ceea ce tinerei interprete îi izbutește. În funcție de atitudinile față de cei doi, se definesc cei din jur, fiecare cu puterile lui, mai mici sau mai mari, de a trăi în preajma neobișnuitului. Go­po însuși, în rolul tatălui înțelegător, ne duce cu gândul la un ucenic vrăjitor plin de bună­voință, pe care parcă nu-I lasă inima să inter­zică altuia visul, fantezia. Opusul său, medi­cul psihiatru, își găsește în Mircea Daneliuc un interpret numai mefiența și abia disimu­lata iritare față de tot ceea ce nu se înscrie „în normal". Întrebarea este însă ce înseamnă pentru un psihiatru „normalul” și Daneliuc, cel din film, pare a suspecta și pe cei care stăruie să creadă că doi ori doi fac patru. Cu adevărat cu picioarele pe pământ se dovedește Profesorul lui George Constantin, com­plicitatea sa fiind mai mult un gest de tandrețe față de cei tineri. În sfârșit, convocați printr-un ingenios pretext, câțiva eroi ce amintesc de unele știute creații ale lui Gopo (de la S-a furat o bombă la Comedia fantas­tica), interpretați de Radu Beligan, Iurie Da­rie, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Jorj Voicu, Florin Piersic ne mângâie cu speranța că, uneori, timpul lucrează în favoarea filmu­lui.
(Cinema nr. 4, aprilie 1984)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: galax film, ion popescu-gopo, magda mihailescu, mariana cabanov, mircea daneliuc, radu buznea

Opinii: