Ultimul interviu Gopo a vrut să și-I ia singur și să-I însoțească de acest desen
De-aș fi Harap Alb (Harap Alb) —
Povestea dragostei (Povestea porcului) ―
Maria Mirabela (Fata babei și fata moșneagului) —
Rămășagul (Punguța cu doi bani) —
Noua tactică (Stan Pățitul)...
Emoționată am alergat pentru a fi punctuală la întâlnirea cu maestrul lon Popescu Gopo. L-am găsit în biroul său de la ACIN răsturnat într-un fotoliu, cu părul răvășit și puțin mai gri decât îl văzusem ultima dată.
Reporter: Știu maestre că sunteți foarte ocupat, îmi închipui munca la Asociația cineaștilor, muncă pe care o împărtiți cu creația dumneavoastră. Am să încerc să fiu scurt pentru a nu vă rapi prea mult timp.
I.P. Gopo: Vă rog...
Reporter: Sunteți regizorul care ați realizat patru filme la baza cărora stau basmele lui lon Creangă. În 1960, împreună cu un colectiv talentat, ați făcut
De-aș fi Harap Alb. Filmul s-a bucurat de succes, a fost premiat la festivaluri — aș vrea să vă întreb: de ce ați adaugat „De-aș fi...” titlului filmului?
I.P. Gopo: Am vrut să...
Reporter: Așa mi-am închipuit și eu, nu ați vrut să spuneți că ați ilustrat basmul, i-ați dat imagine și atâta tot. Dumneavoastră, cu alte cuvinte, ați spus: aceasta este ce am înțeles eu din Creangă nu vi s-a părut o poveste obișnuită, ați citit printre rânduri, undeva ați scris că dialogul dintre fiul Spânului și fiul Craiului v-a dat cheia basmului. Când Spânul zice: Pui de viperă imediat ați dedus că relațiile Spân−Crai sunt nedescrise-n carte și, înainte de povestea lui Creangă s-au întâmplat conflicte pentru care cei doi vocini, Craiul și Spânul, au devenit dușmani. Mi s-a părut interesant acest fel de a aborda un basm atât de cunoscut, ați adus ceva nou și mi s-a părut tot așa foarte interesantă ideea că prințul (Piersic) aude basmul și-l trăiește ca pe propria sa soartă, un fel de Oedip care își cunoaște viitorul, mi-a plăcut enorm replica: „Maria Ta, pierdem timpul, știu ce urmează, cunosc basmul: fata Ta se preface în pasare, se ascunde dupa Lună, Ochilă o vede, Păsărilă trage cu arcul și gata... Eu zic să-mi dai fata și plec...” Excelent, vorba ceia: „De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi!
I.P. Gopo: Cred că basmele în filme...
Reporter: Desigur, filmul însuși este un basm, un joc de o ora și jumatate cu visul pe ecranul cinematografului, nu vrea nimeni să mai fie trezit de balauri din mucava învinși de voinici pudrați... fără karate... fără...
I.P. Gopo: Copiii astăzi au...
Reporter: Mai ales tineretul! Cer ritm, viteză, înteleg foarte repede. vor să vadă basme „clip” cu accente contemporane. Un basm științifico−fantastic l-a scris Creangă și dumneavoastră i-ați sesizat trimiterile cosmice: „Povestea porcului”. Mă tot întrebam cum putea Creangă să numească costumul unui cosmonaut când pe vremea aceea nu exista material plastic, era firesc să-l asemuiască cu o piele tăbăcită de porc, așa cum foloseau mai de mult țăranii la ferestre. Așa costumați cosmonauți, cu căștile lor rotunde și ferestre în dreptul ochilor, dolofani și imponderabili puteau fi ușor numiți de cei din secolul trecut. purceluși.
I.P. Gopo: În 1877, când a scris povestea...
Reporter: În „Povestea porcului”, nici nu era vorba de cosmos, de sateliți, de mănăstirea de tămâie — credeți că s-a referit la aspectul selenar pe care l-am văzut la televiziune când a coborât din rachetă Armstrong?
I.P. Gopo:...Aăăă...
Reporter: Am recitit povestea după ce am văzut filmul, e păcat că acest mare autor este cedat copiilor și nu mai este recitit la maturitate.
I.P. Gopo: Creang este...
Reporter: Știu, ați declarat, e scriitorul dumneavoastra preferat. Aș putea spune că-l cercetați arheologic, că nu vă mulțumiți cu ce este scris la suprafață, vă place să-I înțelegeți, să-i descoperiți sursa ideilor, spuneați într-un articol că humuleșteanul a folosit vorbe populare ce în context capătau sensuri noi, de exemplu: „Ehei, Harap Alb, una-i una și două sunt mai multe!” — Principiul binar al computerelor...
I.P. Gopo: Și...
Reporter: Mi-aduc aminte cum luptați cu cronicarii explicându-le că Maria−Mirabela sunt fata babei și fata moșneagului. Nu v-au dat dreptate. Ideea dumneavoastră că cele două fete reprezintă pozitivul și negativul specific ființei umane, creând o fetiță bună și una rea pentru ca lupta contrariilor să promoveze succesul și să rezolve trei probleme ale apei (fântâna), focului (cuptorul), aerului (frunzele copacului) mi s-a părut interesantă și rezolvarea originală. Poate la fel de ascunsă ca și în povestea lui Creangă, problema broscuței Oaky, care nu știa că ea arată călătorului unde este apa curată — a licuriciului Scăpărici, care lua foc când își lustruia prea tare pantofii, sau a fluturașului Omide, care n-avea curaj să zboare... Filmele dumneavoastră ar trebui tălmăcite...
I.P. Gopo: Spectatorul...
Reporter: E foarte grăbit, îi place să i se dea totul de-a gata: el vrea să știe cine este criminalul în primele cinci minute și pe urmă să se amuze cum detectivul din film se chinuiește să afle ceea ce el deja știe. Spuneți-mi vă rog, am o întrebare: de ce ați numit filmul
Maria Mirabela?
I.P. Gopo: Am vrut să...
Reporter: Da. desigur, ați făcut un film inspirat de o poveste de lon Creangă, cred că se poate spune că basmele lui vă inspira, vă oferă surse de noi povești cinematografice. Și eu sunt de părere că literatura este perfectă, foarte greu se poate repeta perfecțiunea ei în altă artă. De exemplu, „Luceafărul” este pentru mine numai poezia lui Eminescu și nimic altceva. Ați încercat să faceți un film după „Luceafărul”?
I.P. Gopo: Mi-am propus să...
Reporter: Dar să renunțăm, să vorbim mai bine despe basmul „Punguța cu doi bani” pe care l-ați intitulat
Rămășagul...
I.P. Gopo: Pentru că...
Reporter: Era și de așteptat: găina dumneavoastră se îndrăgostește de un cocoș de tablă de pe casa moșneagului Draga Olteanu este formidabilă și Angela Similea de ce nu face filme? Mi-a plăcut când o scoate pe Ileana Cosânzeana din dulap, unde o ascunsese zmeul Piersic. E prima oară când vad în film un zmeu care câștigă și el, măcar o dată, într-o luptă cu Făt Frumos. Dar sa trecem la Punguță. Cred ca ați făcut mult mai bine un desen animat, cu Omulețul moșneag cu un cocoș și o puicuță albă...
I.P Gopo Ei...
Reporter: Aveți multă fantezie și filmele dumneavoastră sunt pline de filosofie — poate cam ascunsă — că nu întotdeauna o cam pricep. Așa scriu unii cronicari..
I. P. Gopo: Cronicarii...
Reporter: Sunt tare curioasă să văd ce faceți din Stan Pățitu. Nu, nu-mi spuneți nimic, în filmele dumneavoastră s-ar putea ca Stan să fie și Chirică, ca Maria Mirabela sau știu eu? Abia aștept să-l vad. Deja titlul filmului:
Noua tactică, mă trimite la fel de fel de gânduri...
Vă mulțumesc mult pentru răspunsurile dumneavoastră foarte interesante: dacă nu vă supărați, faceți un desen pentru revista noastră.
21 noiembrie 1989
