REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



Facerea lumii: cuvântul regizorului


     — Am luat cunoştinţă, „post-festum”, de cele dezbătute la această masă rotundă.
     Încerc să fiu foarte laconic pentru a nu „frustra” redacţia revistei „Cinema” de dreptul de a face, poate, o „masă rotundă” şi cu realizatorii filmului: regizor, operator, actori, scenografi, compozitor, etc. (că, zău, sunt personalităţi care n-ar compromite coloanele revistei).
     Rămân recunoscător tuturor participanţilor, care s-au străduit să analizeze acest film, chiar dacă se spun şi unele inexactităţi care ţin mai mult de o vizionare neatentă — vezi scena Anghel−Irma sau Marga, cum o numeşte Valerian Sava, în care palmele nu preced „tirada”, ci invers, încheie scena. Dar să nu ne coborâm la detalii.
     Oricum, e bine că filmul prilejuieşte asemuiri şi comparaţii care nu pot dezonora. Există şi aluzii cu privire la locul pe care I-ar ocupa în contextul cinematografiei noastre. Mai timide, e drept. Poate multiplele referiri la dramaturgia filmului ar fi reclamat măcar cunoaşterea scenariului — să fiu bine înţeles, sunt impresionat de pasiunea cu care Eugen Barbu a participat la realizarea acestui film, de la proiect la copia−standard. Dintre participanţii la această masă, Eugen Barbu este singurul care cunoaşte bine procesul facerii acestui film, de aceea precizările lui mi se par preţioase.
     Se pun multe pe seama colaboratorilor mei. Noroc că publicul ştie că filmul are un autor, iar în cazul meu, un autor fără vanităţi şi orgoIii maladive, încât pot să mă bucur pentru toate calităţile şi meritele atribuite interpreţilor, operatorului — să ştiţi că au fost omişi foarte mulţi: monteurul, ingineruI de sunet, maistrul de lumină Valerică, operatorul Girardi, venit ca un mare coleg în funcţie de cameraman — după ce semna cu autoritate imaginea filmului Serata, etc., — după cum ar fi incorect să mă disculp, să nu iau şi asupra mea, să nu învăţ şi eu, din unele greşeli care, la prima vedere, par a nu fi ale regiei.
     În speranţa că Facerea lumii merită un spaţiu în revista „Cinema” unde să fie solicitaţi şi ceilalţi colaboratori ai mei (Gologan, Ciulei, Dan Ionescu, Clody Bertola, Irina Petrescu, Marga Barbu, Colea Răutu, Virgil Ogăşanu, Tomiţă, Matei, Vera Proca etc.) sunt nevoit să mă opresc aici.
     Şi sunt la acest film, multe, foarte multe lucruri de spus, care ar putea da noi dimensiuni sensurilor lui, căutărilor noastre pe calea unui film sincer, adevărat. Este o demonstraţie de profesionalism şi crez artistic demnă de semnalat.
     Există un spirit nou, creator, inovator — de renaştere, aş zice eu — care se manifestă în întreaga noastră existenţă şi ar fi trist ca noi, cineaşţii, să ne trezim prea târziu.
 
(Cinema nr. 6, iunie 1971)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: despre film, facerea lumii film, gheorghe vitanidis

Opinii: