REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



​Dezarmantele lor „arme”


     Din dorința (ușor scuzabilă, pentru că își are izvorul în nobila aspirație spre perfecțiune a omului) de a-i face pe copii să le semene (dar să fie mai buni și să evite greșelile lor!), părinții, educatorii cad adesea în păcatul de a crede că le stă în puteri, că au dreptul și sunt datori, să-i scutească pe viitorii oameni mari de experiență proprie.
     Dar copilul ignoră spaimele pedagogice ale părinților (așa vrea viața!) și, câteodată chiar cu sentimentul frustrării, încă de la vârsta când memoria lui, la concurență cu orice computer, acumulează un bagaj imens de informații, își croiește drumul propriu spre cunoaștere, spre înțelegerea naturii, a lumii înconjurătoare. Este momentul când rațiunea lui face cele mai mari eforturi. Este momentul când copilul formulează singur, în cele mai originale forme, cele mai simple-grele întrebări: cine suntem, de unde venim, unde ne ducem?
     O fi o întâmplare că, tocmai la aceste întrebări, generații întregi de filozofi continuă să caute răspuns?
     Cu timpul, copiii vor afla explicații — răspunsuri (unele chiar însușite mecanic, la școală) pentru multe din întrebările copilăriei și vor renunța să ne mai deranjeze cu „de ce-urile” lor.
     Frâna atunci, însă, oamenii mari trebuie să le respecte în primul rând demnitatea de gânditori. (E tot un imperativ al aspirației spre perfecțiune).
     Aceasta convingere morală ne-a condus în colaborarea noastră, pe Elisabeta Bostan și pe mine, ori de câte ori ne-am apropiat de lumea copilăriei, de legile ei sfinte: sinceritatea, dreptatea, încrederea.
     Le-am numit legi, ca să nu le spun arme. Pentru că sunt arme care ne dezarmează. Adevărate lecții de diplomație.
     Studiind, fiind foarte atenți la comportamentul copiilor — mai ales al celor din ultimele generații — poate ca am descoperi nu numai cât de mult s-a înșelat moralistul Rousseau când a numit copilăria „un somn al rațiunii”, ci și cât de des oamenii mari ar trebui să facă apel la armele celor mici. În folosul păcii, al armoniei, al înțelegerii.
     E ceea ce ne propunem în continuare, trudind pe ogorul cinematografiei alături de alți colegi ai noștri.
(Cinema nr. 2, februarie 1988)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: alexandra foamete, elisabeta bostan, unde esti copilarie film, vasilica istrate

Opinii: