După ovațiile și cronicile elogioase de la Cannes, regizorul a fost invitat, împreună cu echipa, la proiecția specială cu Sieranevada din cadrul festivalului de la Cluj. După vizionare, Cristi Puiu, producătoarea Anca Puiu, actorii și echipa tehnică au venit pe scenă și au răspuns întrebărilor.
A doua zi, Cristi Puiu a fost invitat la TIFF Lounge, la întâlnirea cu presa și publicul. A vorbit despre reacția publicului de la Cannes, dar și de la Cluj, despre emoția pe care i-o trezește vizionarea filmului, amintirea întâmplărilor de pe platoul de filmare. Pentru el, lucrurile care apar în timpul filmării, nepremeditate, sunt accentele care dau valoare întregii povești. De exemplu, în timpul filmării unei secvențe din bucătărie apar niște păsări la fereastră, care zboară când actorul Mimi Brănescu se întoarce. Chiar dacă s-au tras mai multe duble, a rămas cea cu păsările. La fel s-a întâmplat cu o secvență în care soarele a intrat în nori.
Cercetarea tradițiilor legate de parastas, pe care a făcut-o pentru Sieranevada, i-a prilejuit descoperirea unor lucruri uimitoare, cum ar fi povestea costumului pentru cel dispărut, adusă în film de actrița Simona Ghiță, originară din Oltenia. O poveste ciudată are și apartamentul în care s-a filmat, ales împreună cu Oana Giurgiu, producător executiv.
Întrebat despre modul în care a fost finanțat proiectul, Cristi Puiu a vorbit despre importanța problemei, dar și despre faptul că nu vrea să facă nicio concesie artistică pentru bani. A dat un exemplu personal apropos de succes și bani, povestind experiența de tinerețe a participării la o expoziție de pictură în anii '90. Printre oamenii care l-au susținut la fiecare proiect, Lucian Pintilie este mereu important, iar Anca Puiu i-a adus pe co-producători.
Regizorul a adus în discuție momentele memorabile din filme, cele care rămân peste ani, de miracolul creat pe platoul de filmare. Întrebat despre titlul filmului, Cristi Puiu a vorbit despre etichetele pe care suntem obișnuți să le punem, să ne creăm impresia că știm despre ce e vorba. Alterarea numelui din titlu vrea să marcheze ideea că, de fapt, nu știm prea multe, că e ceva dincolo de povestea spusă, că percepția personajelor este alterată, că apar derapaje în orice relatare. Ideea filmului i-a venit după parastasul de la moartea tatălui său, când a avut o discuție aprinsă cu tanti Evelina despre comunism. ”Pentru mine, este un coșmar fiecare film”, mărturisește regizorul, gândindu-se la stresul din perioada realizării unui nou proiect.
Întrebat fiind despre Noul Val Românesc, cineastul afirmă că totul a început cu Reconstituirea lui Lucian Pintilie. A numit cinci filme românești care l-au marcat: Reconstituirea, Secvențe, O lacrimă de fată, Croaziera și Moromeții.
Cristi Puiu a vorbit și despre relația pe care o are cu directorul de fotografie, în general, și cu Barbu Bălășoiu în special. Un film este și un document despre actori, așa că e important cum îi filmezi. ”Când cauți ceva într-o direcție, aproape că stârnești destinul”, crede Cristi Puiu și argumentează cu întâmplările legate de echipa de la Sieranevada.
Despre Noul Val Românesc spune că e mai bine să se pronunțe specialiștii, cei care pot să facă analize argumentate despre cineaști și filme.
La gala de închidere a Festivalului Transilvania, Cristi Puiu a primit Trofeul TIFF 15 din partea organizatorilor, Tudor Giurgiu, președinte TIFF, și Mihai Chirilov, director artistic. Sieranevada va intra în cinematografele din România în 9 septembrie.
Imagine: Valeriu Ciubotaru
