REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



“Bilet de lup” spre călătoria în timp


Expediţie pe o planetă părăsită şi îngheţată, post-nucleară, aşa arată drumul echipei de cineaşti moldoveni din documentarul Bilet de lup.
Manuela Morar (regizor), Andrei Sochirca, Veaceslav Cebotari, Marian Cazacu, Ionut Piturescu, Liliana Ghidirim (producator), Mihai Fusu, Oleg Malii, Augustin Bucur au pornit pe urmele supravieţuitorilor basarabeni ai lagărului de la Kolyma - Siberia.
“Kolyma înseamnă moartea”, este o sintagmă pe care Liliana Ghidirim o repetă acum cu voce tare, dar care se şoptea cu teamă pe teritoriul Uniunii Sovietice. Între anii 1932 - 1960, aici a funcţionat cel mai temut sistem de lagăre de muncă din întreg Gulagul, perioadă în care se estimează că şi-au pierdut viaţa aproape trei milioane de detinuţi, majoritatea din URSS, Polonia sau Germania. Printre ei, mulţi basarabeni. Doar un singur supravieţuitor - Vasile Kovaliov.
La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. Kovaliov trăieşte de 64 de ani în Kolyma şi a avut 5 tentative de evadare din lagăr. Niciuna reuşită.
“Cadavrele erau aşezate unele peste altele, până sus. Cele de deasupra nu erau scoase niciodată, pentru că îngheţau lipite de tavan”, povesteşte Kovaliov.
La eliberare, majoritatea deţinutilor nu s-a mai putut întoarce acasă. „Biletul de lup“ - viza din paşaportul fiecăruia - le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe. Acelaşi “Bilet de lup” primeau şi gardienii din lagăr, pentru că trebuia păstrat secretul, astfel încât în Kolyma trăiesc supravieţuirorii şi urmaşii tuturor.  
Episodul de 20 de minute care îi este dedicat lui Kovaliov şi călătoriei lui anuale acasă, în Republica Moldova, Matirik – Continent, a fost proiectat la Institutul Cultural Român, când a fost vernisata şi expoziţia “Copiii soarelui”, cu fotografii realizate de echipă în perioada filmărilor. Proiectul a fost prezentat de Radu Baltasiu şi Nona Şerbănescu de la ICR. La eveniment a participat Iurie Reniţă, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti. 
Regizoarea Manuela Morar (A fost odată în Transilvania) mărturiseşte că a fost mereu preocupată de istoria recentă, de nedreptăţile şi suferinţele trăite de sute de mii de oameni aruncaţi în lagăre şi de consecinţele asupra mai multor generaţii de români. A câştigat-o în proiect pe producătoarea Liliana Ghidirim, care ştie bine Siberia, pentru că a trăit acolo mai mulţi ani.
Imaginaţi-vă că suntem pe Lună. Văzut de aici, Pămantul pare un concept îndepărtat. Mii de kilometri de permafrost (îngheţ veşnic) - pamânt damnat, fără viaţă, îi despart pe locuitorii Kolymei de lumea liberă, de “continent”, spune Manuela Morar.
“Copiii soarelui” sunt Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piturescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar, tinerii cineaşti care au intrat în această călătorie spre “Drumul oaselor”. Prospecţiile şi filmările în Siberia şi Republica Moldova au durat patru ani (2010- 2014).
Documentarul Bilet de lup are 70 de minute şi a fost realizat cu sprijin din partea Asociaţiei Stindard, Ministerului Afacerilor Externe, Televiziunii Română, a Casei de Producţie Mandragora şi Institutului Cultural Român.
Detalii: facebookwolfticket.ro
 
Imagine: Nicolae Cara

 
 
 

Cuvinte cheie: bilet de lup, documentare romanesti, institutul cultural roman, liliana ghidirim, manuela morar, matirik, wolfticket

Opinii: