Anul Dragonuluia fost vizionat luni, pe 7 septembrie, în cadrul Proiecțiilor Docuart, la Muzeul Țăranului Român, urmat fiind de o discuție cu regizoarea Adina Popescu, moderată de Daniela Apostol, directoarea Fundației Docuart.
Documentarul merge pe urmele comunității de chinezi care s-a stabilit în București după anii '90, unii profitând de oportunitățile de afaceri, alții încercând să-și găsească de lucru. Cei doi realizatori, Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervaș, au inițiat proiectul în 2009, cu ajutorul unei burse Soros, care le-a ajuns să facă documentarea timp de un an, perioadă în care au filmat (mai puțin) și s-au familiarizat cu viața imigranților din China. Ulterior, după o pauză de un an, timp în care au căutat finanțări, HBO s-a oferit să producă Anul Dragonului și astfel s-au putut întoarce pentru a finaliza filmul.
Din punct de vedere narativ, structura e organizată în jurul a trei personaje, toți trei bărbați, care prezintă situații sociale și economice diferite din rândul comunității. Shen Xiaoming a venit în România la începutul anilor '90 cu planul de a deschide un restaurant karaoke, dar s-a convins că „românilor nu le place să cânte, le place să-i asculte pe alții” și s-a orientat către alte afaceri. Shen a învățat limba română și a obținut cetățenia, iar acum este consilier juridic pentru imigranții chinezi, fie că au nevoie de îndrumare pentru afacerile lor sau pentru a-și oficializa șederea pe teritoriul României. De exemplu, îl sfătuiește pe Han Wenlong, un muncitor în construcții care nu mai avea drept de ședere aici, să facă un copil sau să se însoare cu o româncă pentru a obține cetățenia. Niciuna dintre alternative nu e pe placul acestuia, căci acasă are o soție și doi copii pe care îi vedem de câteva ori în timpul unor conversații pe Skype.
Han a ajuns aici printr-o firmă chineză de plasare a forței de muncă, cu promisiuni mari care nu s-au împlinit. Regizoarea Adina Popescu a povestit că la o vreme după ce filmările s-au încheiat, bărbatul a încercat să plece din România către vestul Europei, a fost prins la vamă și trimis înapoi, în China. În prezent, are interdicție pe teritoriul nostru.
Cel de-al treilea personaj, Li Jianhua este un jurnalist stabilit în București, care editează un ziar pentru compatrioții săi veniți aici. Anul Dragonului are meritul de a reda confuzia pe care diferențele de legislație și bariera lingvistică le-o provoacă imigranților, fără a fi exotic sau sentimental. Din păcate, filmul nu intră mai mult în viața socială a imigranților, rămâne undeva în afara comunității, și nici nu investighează mai departe contextul acestora. În timpul discuției cu publicul, Adina Popescu a vorbit în detaliu despre dificultățile pe care le-au avut la filmare, fie că lucrul cu translatorii le îngreunau comunicarea, fie că accesul în intimitatea comunității era mai mult decât limitat.
Imagine: Dan Țuculescu