Şcoala de la Meri (1964)

Regizorul despre film
„Într-un fel, aş putea spune că prin Şcoala de la Meri am realizat un film ciné-vérité pentru ca să-l cataloghez cumva — dar un ciné-vérité organizat. Spun „organizat”, deoarece partea cea mai lungă a filmărilor am petrecut-o aşteptând aclimatizarea micuţilor elevi cu lumina puternică, a reflectoarelor. De altfel, câteva zile, lecţiile lor s-au desfăşurat într-o astfel de atmosferă. Ajunseseră la un aşa grad de „aclimatizare” încât dacă se întrerupea curentul, lecţia nu mai putea să aibă loc! Din acest moment, a început procesul de filmare efectiv.
Dacă ar fi să rezum experienţa pe care am căpătat-o, aş spune că, atunci când cotidianul ni se pare sărac, să nu-l acuzăm! Ci să ne acuzăm! Trebuie ca noi, realizatorii, să fim atât de poeţi, încât să-i evocăm bogăţiile, să i le surprindem. Căci pentru creator nu trebuie să existe sărăcie şi nici vreun loc sărac şi indiferent în noul univers al ţării." (Jean Petrovici, Cinema nr. 6, iunie 1965)