Oraşul (1967)

Opinia criticului
" Urmându-şi drumul, clasificându-şi intenţiile şi mijloacele, artistul ne dă cu Oraşul un al doilea film în acelaşi registru alegoric. Bălaşa sugerează vizual, în ritmul picturii sale animate, osmoza spirituală care uneşte regnuri şi specii, oameni şi vârste. Pentru el, oraşul înseamna o circulaţie imaginară de sentimente, de visuri, de metafore, devenirea neîntreruptă a unei lumi condensată în câteva minute. Într-o perpetuă comunicare, fiinţe vii îşi transmit însuşirile şi ceea ce dispare renaşte mereu în noi forme. Filmul se bizuie pe sensibilitatea privirii spectatorului, pe asocierea şi dezvoltarea motivelor plastice diriguitoare (de pildă, decuparea elementelor figurative din masa amorfă a materiei; succesiunea de ovaluri — oul, sâmburele, obrazul omenesc simbolizând germinaţia, fecunditatea; ciclul romburilor deschizându-şi rând pe rând miezul spre a ne face să ajungem tot mai departe la esenţe, etc.)." (Mihail Lupu, Cinema nr. 6, iunie 1968)