Subiect
Dumitru este eroul nostru. Un om aparent simplu, patruzeci de ani, dintr-un sat de lângă Bucureşti. Îl vom urmări din ultima sa zi la închisoare, unde a stat zece ani pentru omucidere. Deja în drum spre casă va ucide din nou - ce e drept în autoapărare. E vorba de un ţigan care şi-a pierdut nevasta la cărţi, pentru o noapte, câştigătorul fiind chiar eroul nostru.
Ajuns acasă, află că nevasta sa e gravidă şi că tatăl copilului nu e nimeni altcineva decât fratele său. Încearcă să treacă peste asta, la un moment dat chiar pleacă din sat, dar nu ajunge prea departe. Se întoarce şi îl omoară. Întâmplarea, sau altceva, face ca în acelaşi timp să-i moară nevasta şi mama - răzbunarea ţigăncii rămasă văduvă. Încearcă să ia viaţa de la capăt cu o tânără unguroaică din Bucureşti, plină de pasiune, drăguţă, dar nu merge. Într-un moment de furie o omoară şi pe ea. Totul merge de-a-ndoaselea. Întâlneşte un poliţist căruia îi taie porcul, Dumitru fiind măcelar de meserie, de douăzeci de ani. Între cei doi se naşte o prietenie, scurtă din păcate, pentru că Dumitru îl va omorî şi pe el. Motivul aproape că nici nu mai contează.
Mai departe va merge cu o fată surdo-mută. Chiar se va căsătorii cu ea, dar ajunşi la rulota în care locuiesc undeva în Delta Dunării, tânăra mireasa va dispare, sau mai bine zis se va transforma în gâsca alba, pasărea de care viaţa eroului nostru e strâns legată. Dumitru a rămas singur, absolut singur. Îl vedem într-o barcă, vâslind cu disperare spre ceva care nu există. Şi el îşi va da seama de asta. Se va adresa lui Dumnezeu, rugându-l să-l ia la el, să-l lase să moară odată, că viaţa lui e un iad insuportabil după toate cele întâmplate. În prima clipă se pare că Dumnezeu îi va îndeplini dorinţa. Dumitru îi mulţumeşte pentru mila arătată, dar totuşi, în clipa următoare ne vom da seama că asta a fost doar o iluzie ... Se întoarce în satul natal, ajunge la Otilia, fiica măcelarului bătrân pentru care a lucrat atâţia ani. Îi dezvăluie acestuia secretul său: Dumnezeu are un plan cu el. Ce plan - nimeni nu ştie. Ca dovadă o pune pe fată să-i înfigă cuţitul în spate - aşa e, ceva se întâmplă, nu încape nici o îndoială că e vorba de încă un miracol, fiindcă - eroul nostru nu păţeşte nimic ...
Nu mai are răbdare să stea locului. Dimineaţa următoare va pleca, să-l caute pe taică-său care şi-a părăsit familia când el şi Miron (fratele lui) erau copii, cel puţin aşa zice, că ăsta e scopul călătoriei. Oricum, nu mai e cel dinainte, a devenit înţelept, în felul lui, evident, înţelept în suferinţă; dar adevărul asta este, că Dumnezeu e întotdeauna lângă ei, lângă cei care suferă...
Sinişa Dragin
In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura