Străinul (1963)

Andrei Sabin, elev în clasa a VII-a la un liceu dintr-un oraş transilvănean, este eliminat din toate şcolile din ţară pentru că într-o lucrare a protestat împotriva participării României la război alături de Germania fascistă (ne aflăm în timpul celui de-al doilea război mondial). Descendent al unei familii de condiţie modestă (tatăl său, Octavian Sabin, este ceferist), care n-are nici posibilităţile materiale, nici relaţiile necesare pentru a-i asigura un viitor, el rămâne totuşi ferm pe poziţia sa. Faima de elev eminent nu-l ajută la nimic. Tânărul are prilejul să vadă cum prieteni de altădată şi profesori care îl simpatizau îl părăsesc sub diferite pretexte, din laşitate sau din oportunism. Maturizat brusc, el observă cu spirit critic întreaga societate, simţindu-se tot mai străin de stilul de viaţă burghez, care i se pare meschin, inactual, adeseori ridicol prin inadecvare la momentul istoric. 

Octavian Sabin: Mama s-a mutat de la noi... tata o să aibă grijă de tine... de nimic n-ai să duci lipsă... atâta timp cât trăiesc eu. N-ai nicio grijă... îţi face tata foc şi mâncare... uite acuma... numai să se scoale tata... că-i beat.