REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



Mere roşii (1976)

Red Apples

90 min. - Comedie Dramă - AG - 19.04.1976

Sinopsis :

Ecranizare după nuvela „38 cu doi” de Ion Băieşu. Conflictele unui tânăr doctor repartizat într-un spital de provincie cu mentalităţile învechite şi orgoliile supradimensionate ale celor cu care trebuie să lucreze.

Regie: Alexandru Tatos

Scenariu: Ion Băieşu

Actori Principali: Mircea Diaconu, Ion Cojar, Angela Stoenescu, Carmen Galin


Galerie Foto:

  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)
  • Mere roşii (1976)

Vezi toată galeria

Distribuție:

Mircea Diaconu Mitică Irod
Ion Cojar Mitroi
Angela Stoenescu Suzy
Vezi tot genericul

Producători

Casa de filme Unu

Date de producție

Proiectul datează de la sfârşitul anului 1974. Filmul intră în producţie la 1 iunie 1975, iar filmările încep pe 23 august, la Râmnicu Vâlcea și se încheie la 2 noiembrie la Câmpina. Cheltuieli de producție 2.377.000 lei.
La montaj, Tatos începe prin a lucra cu Dan Naum, care însă se îmbolnăveşte pe parcurs şi moare în ianuarie 1976. 
Ecran normal, color, 10 acte, 2470 m.

 

Distribuitori

Româniafilm

Festivaluri, premii

  1. 1976 - ACIN - Premiul "Opera Prima" şi Premiul pentru scenariu
    1977 - Varna - Premiul special al juriului
    1977 - Lublin - Premiul II

Trivia

  • Debutul în lugmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru Tatos
  • Debutul ca actor de film al regizorului de teatru Ion Cojar
  • Corespondentul real al personajului Mitică Irod se numea Grigore Schileru, fost medic urolog la Râmnicu-Vâlcea, având un trecut în boxul de performanţă, care a emigrat în Statele Unite în anul 1968, continuând să-şi exercite cu succes profesia şi pe continentul nord-american.
  • Turnarea peliculei a avut loc între 23 august şi 2 noiembrie 1975 şi tocmai obligativitatea satisfacerii stagiului militar era să-l priveze pe Alexandru Tatos de actorul său principal. Diaconu a primit scenariul chiar în cazarmă şi se apucase să repete rolul când făcea de pază la rezervoarele de combustibil.
     
Ion Băieșu despre nuvela ”38 cu doi”
„Pentru subiectul nuvelei «38 cu doi» din volumul «Sufereau împreună» m-am dus la Râmnicu−VâIcea, m-am internat două săptămâni în spital şi mi-am scos amigdalele cu această ocazie. Eroul meu pozitiv, care-şi iubeşte meseria ca un fanatic, este atât de absorbit de gândurile, de filozofia lui de viaţă, încât nu simte nevoia să reacţioneze la loviturile pe care le primeşte. Tipul e un nefericit în viaţa lui personală, dar nu face din asta o dramă pe care s-o împărtăşească celorlalţi. Fie că eşti romancier sau scenarist, fie că faci film sau literatură, poţi găsi căi foarte diferite de acces la realitate, dar nu te poţi lipsi de ele. Pentru că imaginaţia noastră este în mod frecvent, dacă nu întotdeauna, întrecută de viaţă“.
 
Opinia regizorului
„După părerea mea, Mere roşii este un film cuminte, de început, cu o structură clasică. În acea perioadă, experienţa mea cinematografică, extrem de redusă, nu-mi permitea să evadez din standardele povestirii obişnuite. Mă preocupau intens problemele gramaticale ale profesiei. E drept, poate are o căldură şi un soi de entuziasm pe care nu l-am mai regăsit ulterior. Am vrut să fie o povestire omenească şi cred că a ieşit ca atare“.

Mircea Diaconu despre Mere roșii:
„Filmam la «Mere roşii» şi eram într-o pauză de filmãri, mâncam întruna, de parcă eram hămesit. Tocmai terminasem armata, îmi era foame mereu. La un moment dat, la un capăt de hol apare un bărbat şi strigă către noi: «Să vă fie ruşine! Faceţi filme cu trădători de ţară!”. Nu ştiu cum, cineva l-a scos din acel loc, pentru că omul care striga la noi era foarte agitat. Am întrebat cine este şi abia mai târziu am aflat că era fostul director al spitalului unde lucrase medicul Schileru, care a fost cel care l-a inspirat pe Ion Băieşu. Era din Râmnicu-Vâlcea, avea şase copii, se ducea pe bicicletă la serviciu şi avea o viaţă mai agitată. Cu acesta, am avut sansa să mă întâlnesc după Revoluţie, când s-a întors în ţară“

Opinia producătorului
„Comedii, comedii... O nouă «intrare în producţie» (pentru 1976): Mere roşii, scenariul lon Băieşu, regia Alexandru Tatos. Deci un nou debut regizoral la Casa Unu. Filmul se doreşte — şi îndrăznesc să spun că este — o înfruntare ascuţită între două mentalităţi, o dezbatere tensionată despre responsabilitate. În orice caz, veţi întâlni un Băieşu grav, altul decât cel din «Preşul» sau «Tanţa şi Costel». Ultimul amănunt — deocamdată — rolul principal a fost scris, gândit şi «decupat» pentru un actor: Mircea Diaconu." (lon Bucheru, Cinema nr. 1, ianuarie 1976)

Mere roşii (1976) - Photo