La Moara cu noroc (1956)

Opinia criticului
„Este filmul care a consacrat nu numai rigoarea și virtuțile cinematografice ale regizorului Victor Iliu, dar și un moment de maturizare a cinematografiei românești. Pentru 1956 — anul producției filmului — Moara cu noroc reușește toate performanțele cinematografice imaginabile; interpretări actoricești excelente (Constantin Codrescu, loana Bulcă, Geo Barton, Marietta Rareș, Colea Răutu, etc.), o imagine de o acuratețe exemplară surprinzând prin rafinamentul orchestrației de gri-uri (Ovidiu Gologan) și o bună și viguroasă adaptare pentru ecran a nuvelei lui Slavici (Alexandru Struțeanu – Titus Popovici) și, bineînțeles, regia sobră, de subtilă permeabilitate pentru cerințele specificului cinematografic, datorată lui Victor Iliu. Acest mare maestru al filmului românesc are aici și meritul de a-i fi fost și dascăl în ale cinematografiei lui Liviu Ciulei, care semnează la Moara cu noroc prima sa asistență de regie.” (Dinu Kivu, Cinema nr. 3, martie 1974)
„Filmul schiţează coordonatele unui stil cinematografic naţional, ale unei viziuni cu adânci rădăcini în solul realităţii şi culturii româneşti.” (George Littera, vol. „Fascinaţia cinematografului”)

„La Moara cu noroc rămâne un important punct de reper în istoria cinematografului românesc, din cel puţin două motive: întâi datorită unui progres profesional cert (progres vizibil atât în ceea ce priveşte scenariul, imaginea, coloana sonoră, interpretarea actoricească); apoi printr-o conştiinţă sporită a specificităţii cinematografice. (...) Apariţia unui asemenea film în 1957 dobândeşte semnificaţia unei revoluţii de limbaj cinematografic, modificând sensibil fizionomia filmului naţional.” (Călin Căliman, Almanah enciclopedic Contemporanul, 1985)

„Operă de o limpezime şi de o severitate clasică, La Moara cu noroc este filmul care face deschiderea spre o expresie cinematografică a eposului românesc, spre o racordare a cinematografului la valorile etnice ale tezaurului de arhaitate românească. Sugestia va fi preluată peste ani şi valorificată în Nunta de piatră şi Duhul aurului, în Ochi de urs, în Întoarcerea din iad.” (Roxana Pană, Almanah Cinema 1987)