REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



La Moara cu noroc (1956)

The Mill of Good Luck

114 min. - Dramă - AG - 26.01.1957


Sinopsis : Adaptare după nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici.

Regie: Victor Iliu

Scenariu: Alexandru Struţeanu, Titus Popovici

Actori Principali: Constantin Codrescu, Geo Barton, Ioana Bulcă


Galerie Foto:

  • La Moara cu noroc (1956)
  • La Moara cu noroc (1956)
  • La Moara cu noroc (1956)
  • La Moara cu noroc (1956)
  • La Moara cu noroc (1956)
  • La Moara cu noroc (1956)
  • La Moara cu noroc (1956)

Vezi toată galeria

Distribuție:

Constantin Codrescu Ghiţă
Ioana Bulcă Ana
Geo Barton Lică Sămădăul
Vezi tot genericul

Producători

Studioul cinematografic "Bucureşti"

Date de producție

Filmări 02.04.– 11.08.1956, exterioare în zona Brașovului la Hărman, Sânpetru; interioare pe platoul Tomis și la Buftea. Cheltuieli de producție 5.474.000 lei.
Ecran normal, a/n, 15 acte, 3180 m.

Distribuitori

Direcţia Difuzării Filmelor

Subiect

Ghiţă, un fost cizmar care vrea să devină cârciumar, se stabileşte la hanul "Moara cu noroc" împreună cu soţia, frumoasa Ana, şi mama. Printre oaspeţii hanului de la răscruce se află şi Lică Sămădăul împreuna cu ciracii lui, o bandă de răufăcători care acţionează în zonă. Lică îi propune lui Ghiţă să fie părtaş la fărădelegile lor, iar acesta ahtiat după bani dar şi speriat acceptă. Lică nu se mulţumeşte să-l corupă pe hangiu, ci vrea să o seducă pe Ana, care e vădit impresionată de bărbăţia lui. Pe urmele bandei de porcari se află însă jandarmul Pintea care va contribui la sfârşitul tragic al protagoniştilor.

Trivia

Opinia criticului
„Este filmul care a consacrat nu numai rigoarea și virtuțile cinematografice ale regizorului Victor Iliu, dar și un moment de maturizare a cinematografiei românești. Pentru 1956 — anul producției filmului — Moara cu noroc reușește toate performanțele cinematografice imaginabile; interpretări actoricești excelente (Constantin Codrescu, loana Bulcă, Geo Barton, Marietta Rareș, Colea Răutu, etc.), o imagine de o acuratețe exemplară surprinzând prin rafinamentul orchestrației de gri-uri (Ovidiu Gologan) și o bună și viguroasă adaptare pentru ecran a nuvelei lui Slavici (Alexandru Struțeanu – Titus Popovici) și, bineînțeles, regia sobră, de subtilă permeabilitate pentru cerințele specificului cinematografic, datorată lui Victor Iliu. Acest mare maestru al filmului românesc are aici și meritul de a-i fi fost și dascăl în ale cinematografiei lui Liviu Ciulei, care semnează la Moara cu noroc prima sa asistență de regie.” (Dinu Kivu, Cinema nr. 3, martie 1974)
„Filmul schiţează coordonatele unui stil cinematografic naţional, ale unei viziuni cu adânci rădăcini în solul realităţii şi culturii româneşti.” (George Littera, vol. „Fascinaţia cinematografului”)
La Moara cu noroc rămâne un important punct de reper în istoria cinematografului românesc, din cel puţin două motive: întâi datorită unui progres profesional cert (progres vizibil atât în ceea ce priveşte scenariul, imaginea, coloana sonoră, interpretarea actoricească); apoi printr-o conştiinţă sporită a specificităţii cinematografice. (...) Apariţia unui asemenea film în 1957 dobândeşte semnificaţia unei revoluţii de limbaj cinematografic, modificând sensibil fizionomia filmului naţional.” (Călin Căliman, Almanah enciclopedic Contemporanul, 1985)
„Operă de o limpezime şi de o severitate clasică, La Moara cu noroc este filmul care face deschiderea spre o expresie cinematografică a eposului românesc, spre o racordare a cinematografului la valorile etnice ale tezaurului de arhaitate românească. Sugestia va fi preluată peste ani şi valorificată în Nunta de piatră şi Duhul aurului, în Ochi de urs, în Întoarcerea din iad.” (Roxana Pană, Almanah Cinema 1987)

La Moara cu noroc (1956) - Photo