REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



Grădina sovietică (2019)

The Soviet Garden

76 min. - Documentar - - 03.09.2020

Sinopsis : În timp ce investighează moartea bunicii, un cineast din Republica Moldova descoperă un experiment sovietic pentru folosirea energiei atomice în agricultură.

Regie: Dragoș Țurea

Scenariu: Dragoș Țurea, Marian Crișan

Actori Principali:


Galerie Foto:

  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)
  • Grădina sovietică (2019)

Vezi toată galeria

Distribuție:

Vezi tot genericul

Producători

Parmis Film Studio, Rova Film
cu sprijin CNC România, CNC Moldova
Zenith Media Communications, TVR, Swiss Cooperation Office in Moldova
Ambasada Franței în Republica Moldova  

Distribuitori

Rova Film

Trivia

  • Premieră mondială la Sarajevo Film Festival 2019.
  • Filmul îi este dedicat bunicii lui Dragoș Țurea, Olimpiada.
  • Geneticianul Vasile Cazangi, la începutul anilor 50, a creat un soi de fasole mutant, căreia i-a schimbat culoarea utilizând izotopi radioactivi.
  • După zeci de refuzuri și ani de redactare a petițiilor și solicitărilor, Dragoș Țurea a obținut aprobarea pentru a filma cel mai periculos și mai secret loc din Moldova, depozitul de deșeuri radioactive. În acea zi de filmare, regizorul și echipa lui au fost expuși unei doze enorme de radiații. 
Dragoș Țurea despre film:
”M-am născut într-o țară mică numită Moldova, fiind în componența marelui Imperiului Sovietic. O mare parte din copilărie mi-am petrecut-o alături de bunica mea Olimpiada. Într-o iarnă, după prăbușirea Uniunii Sovietice, bunica mi-a spus că a participat la experimente secrete agricole în anii ‘60 și cumva i-ar fi fost afectată sănătatea. În scurt timp după această mărturisire, bunica a murit de cancer. În mod misterios, tot mai mulți oameni din satul în care locuia, au decedat fiind răpuși de aceiași boală. Astfel s-a trezit curiozitatea mea și am început investigația. Doream să aflu de ce oamenii din mica Moldovă erau afectați de cancer mai des decât în anii trecuți? Are vreo legătură cu experimentele de care povestea bunica? Nu știam de unde să încep, primele mele interviuri m-au adus la industria alimentară, care a suferit modificări majore după cel de-al doilea război mondial. Toate indiciile arătau că aceste schimbări, făcute sub masca progresului, ne-au distrus sănătatea și au accelerat apariția bolilor precum cancerul care afectează în continuare populația noastră. Însă răspunsurile găsite nu au fost de ajuns să-mi potolească curiozitatea, așa că am început să sap și mai adânc. Astfel am identificat mai multe personaje printre care un faimos genetician de pe timpurile Uniunii Sovietice care este încă în viață. Interviul de la Bălți a fost prima mărturisire de o valoare enormă. Geneticianul Vasile Cazangi, la începutul anilor 50, a creat un soi de fasole mutant, căreia i-a schimbat culoarea din neagră în alb utilizând izotopi radioactivi. Al doilea interviu la fel de exlusiv l-am realizat cu un savant care a creat bumbac verde și a făcut uleiul de floarea-soarelui să aibă gustul și proprietățile uleiului de măsline. Toate aceste rezultate au fost obținute utilizând mașinării radioactive și substanțe radioactive mutagenice. Am fost foarte surprins să aflu că majoritatea oamenilor de știință care au vorbit în fața camerei de filmat au murit în scurt timp după ce i-am intervievat, încet încet realizam că materialul acumulat devenea tot mai prețios însă nu era suficient. Cercetarile m-au adus la o realitate greu de acceptat. Utilajele radioactive mobile și staționare erau amplasate în întreaga țară. Iradierea a atins proporții enorme, nu existau culturi care să nu fi fost iradiate înainte de plantare. Mii de hectare de culturi agricole se prelucrau cu radiații. Majoritatea fructelor și legumelor se iradiau înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor. Pînă și florile erau tratate cu radiație pentru a crea mutanți care ar fi pe placul regimului sovietic. Informațiile pe care le-am găsit în au arătat că scopul era de a crește productivitatea roadei. Încet, mi-am dat seama că Partidul Comunist condus pe atunci de Nikita Hrușciov intenționa să crească cantitativ roada culturilor agricole, experimentele începuseră în mijlocul războiului rece care aveau ca scop să depășească SUA în sfera producției agricole. În acest context a fost aleasă Moldova pentru a deveni ”Grădina Sovietică” pentru implimentarea experimentelor în grădinăritul atomic. Unul dintre oamenii de știință mi-a spus că, în Moldova ar fi fost construit al doilea Câmp Gamma din lume. Cercetând arhivele am găsit cel mai mare Câmp Gamma din Europa nu departe de Chișinău, care ar fi fost folosit pentru a iradia diverse culturi într-un câmp deschis. M-am dus să văd cum arată misteriosul câmp experimental în prezent. Doream să văd cum arată locația unde se făceau experimente secrete pe timpul Uniunii Sovietice. Am luat cu mine două dispozitive de măsurare a radiațiilor. Am găsit un câmp pustiu, abandonat, unde un păstor pe nume Alexandru își păștea bovinele. După ce i-am explicat lui Alexandru ce înseamnă radiația, am decis să măsuram nivelul radioactiv împreună. Și am găsit urme evidente de sol contaminat. După ce am plecat de la câmpul Gamma, mi-am dat seama că sursele radioactive lipsesc din centru. Să le fi luat înapoi oare cei care le-au creat? Și în sfîrșit după zeci de refuzuri și ani de redactare a petițiilor și solicitărilor, am obținut aprobarea pentru a filma cel mai periculos și mai secret loc din Moldova, depozitul de deșeuri radioactive. În acea zi de filmare eu și echipa mea am fost expuși unei doze enorme de radiații. Acolo am găsit majoritatea utilajor și mașinăriilor radioactive folosite pentru iradierea culturilor agricole. După ce s-a destrămat Uniunea Sovietică, câțiva ani la rând unele dintre ele au rămas abandonate în câmp deschis. Ironia este că izotopii radioactivi trebuie să fie păstrați în siguranță pentru următorii 60.000 de ani, astfel creând o povară extraordinară pentru autoritățile unei țări sărace precum este Republica Moldova. Mă frământau câteva întrebări rămase fără răspuns. A reușit oare Partidul Sovietic Comunist realizeze cu succes rolul lui Dumnezeu în cele din urmă? Poate radiația să crească productivitatea recoltei într-adevăr? Am încercat să aflu adevărul analizând experiența Moldovei și utilizarea radiației în agricultură. Împreună cu protagoniștii filmului am investigat efectele radiobiologiei asupra unei țări întregi într-o perioadă de 70 de ani. Răspunsurile au fost evidente. Productivitatea agricolă a scăzut semnificativ, 75% din biodiversitatea locală a fost distrusă, pământurile Moldovei au fost contaminate și majoritatea oamenilor implicați în experimente au murit de boli teribile. Ultimul loc pe care l-am cercetat a fost Institutul Genetic din Chișinău sau, mai degrabă, ce a mai rămas din el. Am fost șocat de ceea ce am descoperit acolo. Doi oameni de știință, în laboratoarele insititului aproape pustii, pregătesc semințe de năut și soia pentru a fi tratate cu raze gamma, folosind o instalație radioactivă construită mai bine de 60 de ani.”

Website

https://www.facebook.com/sovietgarden/
Grădina sovietică (2019) - Photo