The Time of the Snowstorms (1966)

Opinia criticului
"Autenticitate. Dacă vorbim de autenticitate în Vremea zăpezilor trebuie să pomenim de mai multe ori scenariul (problematică ascuţită, câteva personaje desenate cu o linie incisivă, dialog suculent) şi de prea puţine ori regia. Naghi nu a izbutit să treacă de simpla ilustrare a scenariului, cum bine observă cronica. Peste adevărul întâmplărilor şi eroilor s-a turnat plumbul greu al corectitudinii reci, impersonale, meşteşugăreşti a regizorului.
Umbre. Atmosfera filmului lui Naghi, când există, e lucrată cu mijloace convenţionale, poezia câte unei situaţii, replici, personaj se pierde, devine pe ecran falsă, uneori ostentativă. La mulţi actori «ţărănia» e vizibil jucată, gesturile par contrafăcute, hazul e gros. Sunt puţine excepţii: Ştefan Mihăilescu-Brăila, un adevărat stăpân de clan, voluntar, aprig, malefic, Vasilica Tastaman, surprinzând într-o compoziţie savuroasă aerul suburban al personajului, Sebastian Papaiani, Ilarion Ciobanu. Apariţiile episodice — fantomatice, lipsite de consistenţă, imposibil de memorat.
Pe scurt: Pe un scenariu demn de interes pentru gravitatea cu care ne invită să medităm la probleme actuale din existenţa satului nostru — un film neutru şi fără puls." (George Littera, Cinema nr. 10, octombrie 1966)