Online Magazine Edited by The national union of filmmakers

Film Critics Association 2015 Award for Best Film Journalism



Henri Catargi (1975)

Henri Catargi (1975)Miss Sueño (2017)Hello Kitty (2011)Kiddo (2012)Escape (2016)Coco și Roco fac o experiență (1975)Din aventurile unui Fitecine (1975)Emoțiile au crescut (1975)Primăvara (1969)Toto, Didi și Anton (1975)Pic și Poc (1974-1975)E primăvară, Mihaela (1975)Chestnuts&acorns (2015)Fratelui meu din exil (2009)Copilăria lui Icar (2009)A venit vacanța (1975)Orașul inefabil (1975)Datini din bătrâni (1975)Sculptorul Anghel (1975)Desenele lui Radu Zugravul (1975)Totul e foarte departe (2017)Casting (2017)Surpriza (1975)Formica (1973-1976)Știu să scriu 1,2,3… (1975)D-ale organigramei (1975-1976)Aurul negru (1974)Virusurile (1975)În prag de primăvară (1975)Poteci urbane (2017)Via Regis (1995)Insula comorilor (1975)Pirații din Pacific (1975)Testimonial (2008)Muzeul cinematografiei române (1975)Universul, insule, galaxii (1975)Coco și Roco (1974)Pic și Poc în luptă cu fumul (1974)Brazi și palmieri (1974)Muzeu și atelier (1974)Vechi scoarțe românești (1974)Nebănuitele trepte (1974)Politehnica satului (1974)Crimă și pedeapsă (2017)Videogramele unei revoluții (1992)Campionii (1981)Partidul, inima țării (1981)Spectacolul spectacolelor (1980)Cometa (2017)Secondo Me (2016)Ghinionistul (2017) Lovesc, deci exist! (2017)The Wanderers (2017)Cătălin și Cătălina (1974)Pic și Poc eroi fără voie (1974)Dansul Soarelui: Călușarii (2017)Satul cu lebede (1974)Vremea fânului (1974)Km 73 (2015)Anii de Sâmbătă Seara (2017)Ziduri și mâini (1974)Varațiuni pe aceeași temă (1974)Casele, prietenele noastre (1974)Simfonie în re major (1974)Rădăcini (1974)Îngemănarea apelor (1974)Dunărea, o legendă în formă de fluviu (1974)România, cronica eliberării (1974)Apropierea (2018)Un automobil străbate lumea (1974)Matricea (1974)Geometrie ascunsă (1974)Vechile capitale ale țării noastre (1974)Iscusința nu aşteaptă vârsta (1974)Aparenta nemişcare a unui transatlantic (1974)Dumnezeu la saxofon, dracul la vioară (2004)A doua scrisoare (1974)După 16 ani (1974)Măria-Sa Omul (1974)Limba paternă (2017)Iarna unui pierde-vară (1974)Un pahar plin (1974)În fiecare zi (1974)Colibaba (1973)Începuturi (1973)Farul (2017)Moromeții 2 (2018)Un August în flăcări (1973)Pictura și… un autobuz (1973)Formica I (1973)Dimitrie Cantemir (1973)Week-end (1973)Soldații. Poveste din Ferentari (2017)Mo (2018)Porumbeii și fanfara (1973)Indiferență (1973)Petrecere privată (2017)Nicio zi nu se compară cu o zi de vară (2017)Goya (2017)Trecut de ora 8 (2017)

- Documentary Short Movie - AG - 00.10.1975

Synopsis: Un film-eseu despre pictorul Henri Catargi.

Director: Mirel Ilieșiu

Writer: Mirel Ilieșiu

Stars:



Casting:

Browse the entire cast and crew

Produced By

Studioul „Alexandru Sahia”

Distributors

Româniafilm

Trivia

  • Dan Hăulică (1932- 2014) a fost: eseist literar, critic de artă român, membru corespondent (din 1993) al Academiei Române; redactor-șef al revistei de literatură universală „Secolul 20”; președinte ales în 1981 al AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), și în 2012 președinte de onoare al aceleiași asociații; președinte ales în 1986 al CAMERA (Consiliul Mondial pentru Editarea și Cercetarea Artei); ambasador delegat permanent al României pe lângă UNESCO, numit în 1990.
Opinia criticului
„Toată lumea face de la un timp documentare de artă, dar puțini sunt cei care le fac bine. Printre aceștia, la loc de frunte, este Mirel Ilieșiu, mai ales când se află într-o companie de talia lui Dan Hăulică și Doru Segal, inspirați de o operă atât de originală cum e pictura lui Henri Catargi. În acord cu fluxul larg, ca o incantație de o aleasă ținută, al comentariului lui Dan Hăulică, regizorul și operatorul intră cu aparatul în sălile expoziției Catargi, precum Alain Resnais în penumbra lungilor coridoare de la Marienbad. Autorii detectează astfel atmosfera și reperele caracteristice ale tablourilor, «tandrețea imediatului și dreptatea implacabilă a gândului care ordonează și construiește». Pentru Mirel Ilieșiu și Doru Segal, documentarul de artă nu este o înșiruire de tablouri filmate în ambianțe neutre. Pânzele fac, în viziunea lor, corp comun cu spațiul înconjurător, la fel cum reportajul pe marginea evenimentului se îmbină cu exegeza de specialitate a operelor. La început apar pereții albi, imaculați, ai expoziției, așteptând tablourile, prezența omului care dă viață și sens universului. Este ideea pe care autorii documentarului o finalizează pătrunzând, în ultima secvență a filmului, în atelierul pictorului, descoperindu-l pe acesta, taciturn, dar transfigurat de gând, în fața șevaletului.” (Val. S. Deleanu, Cinema nr. 10, octombrie 1975)