Online Magazine Edited by The national union of filmmakers

Film Critics Association 2015 Award for Best Film Journalism



Hyperion (1975)

Hyperion (1975)

86 min. - Fantasy Love Story - AG - 09.06.1975

Synopsis: Thea, a researcher from an institute for nuclear studies, leaves for a vacation but ends up on an adventure at the boundary between fantasy and reality. On the TV screen the image of a man appears who disappeared 20 years ago after a nuclear explosion. She falls in love with this picture and convinces a colleague and close friend that they can bring back the man who disappeared through a strange reverse process. Her only way to communicate with this picture however is via the TV screen, and her love can only be communicated through dreaming.

Director: Mircea Veroiu

Writer: Mihnea Gheorghiu

Stars: Adela Mărculescu, Emmerich Schäffer, George Motoi


Photo Gallery:

  • Hyperion (1975)
  • Hyperion (1975)
  • Hyperion (1975)

Browse the entire gallery

Casting:

Adela Mărculescu Thea
Emmerich Schäffer Geo
George Motoi Fred
Browse the entire cast and crew

Produced By

Casa de filme Patru

Production info

Filmări 01.08.– 15.11.1974 în Bucureşti, Buftea şi Berca–Buzău. Cheltuieli de producţie 2.442.000 lei.
Ecran normal, peliculă Eastman color, 10 acte, 2339 m.

Distributors

Româniafilm

Storyline

O cercetătoare dintr-un institut de studii nucleare trăieşte timp de un concediu o aventură la limita dintre fantastic şi real. Pe ecranul televizorului, în afara emisiunilor transmise în mod obişnuit, apare chipul unui bărbat dispărut în urmă cu două decenii într-o explozie nucleară. Femeia se îndrăgosteşte de acestă imagine, de acestă posibilă existenţă, şi îl convinge pe un coleg şi prieten apropiat, şi el om de ştiinţă, să încerce să readucă, printr-un proces invers exploziei nucleare, imaginea bărbatului iubit din lumea umbrelor în lumea reală. O meditație despre tinerețea pierdută, despre singurătate, despre dragostea imposibilă, despre dragostea mereu posibilă.

Trivia

Regizorul
— Film de actualitate? Film psihologic? Film ştiinţifico-fantastic?
— În filmul acesta personajele vor avea hainele modei de azi şi de aceea filmul ar putea fi numit „de actualitate”. Dar nu numai de asta.
Cât despre „ştiinţifico-fantastic”, după mine noţiunea nu e tocmai bine tradusă. Ficţiune cu premize ştiinţifice plauzibile, mi se pare mai bine. Definiţie valabilă şi pentru filmul Hyperion, pentru această poveste de dragoste între o femeie matură şi o imagine, imaginea unui bărbat dispărut cu 20 de ani în urmă, într-o explozie nucleară. O astfel de stranie iubire nu se poate consuma decât pe orizontul fragil care desparte — sau nu desparte — realul de fantastic.
— În ce măsură Hyperion va fi filmul unei „imposibile iubiri”(...)
— În măsura în care idealurile au obiceiul de a fi intangibile şi în măsura în care, uneori, realitatea reuşeşte să le înlocuiască. De altfel iubirea e posibilă oricum, împlinirea ei e dureros de imposibilă (...) (dialog revista „Cinema” — Mircea Veroiu, Pliant de prezentare film, 09.06.1975)

Scenaristul
„Înainte de a judeca, încearcă să înţelegi...
Încercând să înţeleg dorul marelui poet în sfera de azi a progresului — un azi a cărui „tehnicitate” nu poate să nu fie admisă ca un element al cotidianului — am vrut să–I traduc în limbajul celei mai tehnice dintre arte, adică să–I judec, pe Hyperion, în termeni cinematografici.
Filmul cu acest nume nu este o ecranizare a Luceafărului, ci o tentativă de a-i înţelege şi judeca „mitul” în cadrul, atât de restrâns, al mediului psihosocial la care ne reduce „civilizaţia tubului catodic”.
Recitit la lumina reflectoarelor de pe platourile de filmare, Eminescu inventează o oglindă ce purifică toate imaginile, ca să le transmită aşa în infnit.” (Mihnea Gheorghiu, Pliant de prezentare film, 09.06.1975)

Opinia criticului
"Un frumos poem fantastic, poem de dragoste imposibilă. Originală reconsiderare, în termeni ştiinţifici moderni a Luceafărului. Alternanţa între proza zilnică şi planul ireal, al iubirii–iluzie, fata morgana, devine izvor de armonie, de întregire a eu-lui şi nu doar prăpastie romantică între ideal şi contingent. Plăsmuirii, reveriei, li se contrapune imaginea iubirii concrete, poate banale, dar cât de reale, de cald materializate în gestul cu care celălalt bărbat, prietenul, confidentul, întinde femeii dragi ceaşca de ceai cu o duioşie capabilă să o recupereze din spaţiile îndepărtate pe îndrăgostita de o himeră. Tăcuta declaraţie convertită într-un ritual casnic, foarte poetic totodată, valorează cât multe dialoguri de dragoste" (Alice Mănoiu, Magazin estival Cinema 1977)

Hyperion (1975) - Photo