Soldiers Never Cry (1978)

Opinia criticului
„Filmul derulează, de fapt, o legendă, dar poate că meritul său cel mare (fiind vorba neîndoios despre un film meritoriu al cinematografiei noastre) este acela de a fi umanizat fără ostentații extra-artistice povestea personajului titular până la obținerea unei «povești obișnuite». Ecaterina Teodoroiu nu este filmul unei statui, al unei balade, al unui mit. Este povestea unei fete simple și cuceritoare de pe plaiuri gorjene, cu mirări de școlăriță, cu suflet generos, care nu poate rămâne străină de evenimentele din juru-i și pe care evenimentele o vor conduce spre întâmplări «mai mari» decât ea și spre un destin tragic.” (Călin Căliman)

„Totul se desfășoară cu o naturalețe absolută. Toți merg simfonic în aceeași credință, în aceeași calmă exaltare. Singurele detalii narative sunt micile dificultăți ale eroinei de a convinge pe militari să o ia cu ei ca simplu ostaș. Acestea sunt singurele întâmplări narate. Restul se petrece în gândurile ei, exprimate nu de ea, ci de povestea ce naște și crește în jurul ei.” (D.I. Suchianu)

„Trecând de la o judecată de ansamblu, trebuie să mărturisim, nu fără o anumită tristețe, o persistentă senzație de confecție, de fad, de lipsă de relief, de lipsă de stil, ba chiar de lipsă de dramatism, deși filmul abundă în scene de luptă armate.” (Ecaterina Oproiu)