Itinerariul străbătut anul acesta de filmul românesc peste hotare s-a îmbogăţit de curând cu noi localităţi şi cu noi state ale Europei, Asiei şi Americii.
Festivaluri
Consemnăm, pentru început, Premiul II obţinut de debutul cinematografic al regizorului Stere Gulea,
larba verde de acasă la Festivalul cinematografic internaţional «Omul, munca, creaţia» de la Lublin-Polonia. Aflăm de la regizorul realizator şi de la producătortul delegat Atanasie Toma de la Casa de filme 4, participanţi la festival, că ediţia din acest an, a V-a, a avut o factură deosebită. După o prealabilă selecţie, filmele festivalului, sosite anul acesta din Bulgaria, Cehoslovacia, Franta, R.D.G., lugoslavia, România, Ungaria, Uniunea Sovietică, precum şi din ţara gazdă au fost supuse dezbaterii unor largi colective de oameni ai muncii polonezi. Punctajul acordat de aceştia, la care s-a adăugat, firesc, opinia specialiştilor, a asigurat un binemeritat loc filmului nostru. Festivalul deschis în exclusivitate filmelor produse în 1977, s-a încheiat cu un interesant simpozion privind raportul dintre om şi procesul muncii reflectat în cinematografia contemporană.
Polonia, mai precis oraşul Szczecin, a fost de asemenea gazda Festivalului filmelor cu teme despre mare şi marinari. Studioul «Al. Sahia» a fost reprezentat de două documentare:
Un drum bun (
Mirel Ilieşiu) şi
Cursă de probă (Pompiliu Gilmeanu).
Documentul nostru de artă s-a aflat cu puţin timp în urmă în Iran şi Irlanda. La Festivalul filmelor muzicale de la Teheran am participat cu scurtmetrajul
Cântece româneşti de altădată de Mirel Ilieşiu, iar la Festivalul de la Cork, cu documentarul lui
Constantin Vaeni dedicat sculptorului
lon Jalea, şi scurtmetrajul lui lon Visu,
Culorile Bucovinei.
La rândul lor,
Hidalgo (
lon Truică),
Cale lungă (
Adrian Petringenaru),
Odă (
Sabin Bălaşa),
Condiţia Penelopei (
Luminiţa Cazacu) şi
Bălănel şi cucul (
Eduard Sasu) au intrat în programul Festivalului filmului de animaţie de la Zagreb.
Cunoscuta realizare a lui
Matty,
Formica, a trecut dincolo de graniţele Europei, în Asia, străbătând lungul drum până în capitala malaysiană, Kuala Lumpur; gazdele au iniţiat aici un Festival al filmelor europene.
Gale
Veşti de curând sosite de la ambasadele noastre din mai multe ţări se referă la gale ale filmului românesc. La Universitatea «Martin Luther» din oraşul Halle au fost proiectate, în cadrul unei manifestări cuilturaIe sub genericul «România, ţara mea de studii», filmul
Columna. Creaţia regizorului
lulian Mihu,
Felix şi Otilia, a fost oferită, cu prilejul unei gale, publicului spectator din oraşul israelian Ashod, iar documentarul
România '77 (
Nicolae Cabel) a fost proiectat la Roma.
La Delhi
O nouă manifestare cinematografică românească a avut loc în India, la Delhi. Federaţia societăţilor de filme din această ţară a fost iniţiatoarea unui Festival al filmului românesc ce a marcat, alături de alte acţiuni culturale, împlinirea a şase decenii de la formarea statului naţional unitar român. Pe afişul festivalului s-au aflat
Columna (
Mircea Drăgan),
Valurile Dunării (
Liviu Ciulei), şi
Stejar extremă urgenţă (
Dinu Cocea).
Contracte
La Centrala «România-film» au fost semnate de curând noi contracte cu case de distribuţie din străinătate. Unul dintre acestea prevede prezentarea în Cuba a filmelor:
Acţiunea Autobuzul (
Virgil Calotescu),
Profetul, aurul şi ardelenii (
Dan Piţa),
Trepte pe cer (Andrei Waier),
E atât de aproape fericirea (
Andrei Cătălin Băleanu) şi
Doctorul Poenaru (
Dinu Tănase). Acestea vor fi însoţite de numeroase episoade din serialele
Mihaela şi Bălănel. Televiziunea norvegiană va difuza în acest an filmul
Osânda, iar cea elveţiană scurtmetrajul
Geneza de
Mihai Bădică. În R.P. Ungară vor rula
Roşcovanul de
Francisc Munteanu, seriile 1-4 aIe lungmetrajului
Chemarea aurului şi mai multe episoade cu Pătrăţel şi Mihaela, achiziţionate pentru televiziune. Într-o altă ţară vecină, lugoslavia, va fi programat pe ecrane muzicalul
Mama de
Elisabeta Bostan. Vor mai fi prezentate, de asemenea, filmele
Ciprian Porumbescu (
Gh. Vitanidis) în China,
Ediţie specială (
Mircea Daneliuc),
larna bobocilor (
Mircea Moldovan),
Profetul, aurul si ardelenii (în R.P.D. Coreeană) şi
Pintea (
Mircea Moldovan) în Franţa.