Ziua, luna, anul, Iocul naşterii: 6 martie 1933 Iaşi.
Profesia mamei — actriţă — obligă familia să-şi schimbe mereu locul: de la Iaşi la Bucureşti, de la Bucureşti la Craiova, de la Craiova din nou la Bucureşti, aşa încât singurul punct fix al copilăriei Margaretei Pogonat rămâne doar teatrul. Şi totuşi, nu se gândeşte să urmeze profesia mamei, ci visează să devină medic chirurg.
Între 16 şi 22 de ani, îşi câştigă existenţa singură, trecând prin tot felul de meserii: secretară de liceu, mânuitoare de păpuşi, contabilă, casieră, desenatoare tehnică.
1954: dă examen la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, pe care-I absolvă în 1959. învaţă la clasa maestrului Al. Finţi.
1959-1960: se află la teatrul din Botoşani, unde este repartizată împreună cu toată promoţia, şi pe a cărui scenă debutează cu rolul
Rosaura, din «Mincinosul». Urmează:
Catharina din «Femeia îndărătnică»;
Alexandra Ivanovna în «O chestiune personală» (rol de compoziţie dificilă, avea 26 de ani şi trebuia să arate de 50);
Ileana în «Ediţie specială» (rol pentu, care obţine premiul de interpretare la concursul tinerilor actori).
1960-1963: joacă pe scena Teatrului Naţional clin laşi:
Cleopatra în «Cezar şi Cleopatra»;
Inken în «În amurg»;
Ada în «Passacaglia»;
Neli în «Febre»;
Lena în «Patru sub un acoperiş» (piesă în care, jucând alături de Ştefan Dăncinescu şi Margareta Baciu află, după spusele proprii, ce e comedia).
Din 1963 şi până azi, joacă pe scena Teatrului de Stat din Ploieşti: Elena în «Reţeta Makropoulos»; Veta în «O noapte furtunoasă»; Henriette în «Se caută un vinovat»; Ileana în «Grădina cu trandafiri»; Doamna în «Cameristele»; Elena Cuza în «Cuza-Vodă»; Ada şi Ema în «Fii cuminte, Cristofor»; Coralie în «Careul de valeţi» (comedie muzicală); Patroana în «Mitică Popescu»; Wanda în «Gaiţele» (şi tot în «Gaiţele», dar pe scena teatrului Giuleşti, Margareta); Nina în «Albert şi ceilalţi» şi, ultimul rol, Zâna în «Cealaltă Cenuşăreasă».
Pe micul ecran, rolurile la care Margareta Pogonat ţine cel mai mult, au fost:
Vitoria Lipan în «Baltagul»,
Elena Andreevna în «Unchiul Vania» şi
Livia în «Zestrea», rol pe care urmează să-I joace şi pentru marele ecran.
Debutul în fIlm, în 1957,cu un rolişor — Ţiganca — din
Două lozuri în regia lui
Gheorghe Naghi. În aceeaşi regie, Fira în
Lumina de iulie. Urmează: Ada în
Meandre — regizor
Mircea Săucan; Ţiganca în
Amintiri din copilărie şi mama lui Făt-Frumos în
Tinereţe fără bătrâneţe, ambele în regia
Elisabetei Bostan; Ana în
Apoi s-a născut legenda — regizor
Andrei Blaier şi Monica în
Drum în penumbră — regizor
Lucian Bratu.
13 ani de la debutul în teatru şi peste 50 de roluri. 15 ani de la debutul în film şi 7 roluri.