George Motoi – Fișă aproape personală

     Ziua, luna, anul, locul nașterii: 22 ianuarie 1936 — Arman. Copilăria și adolescența, la Brăila. Îl pasionează încă de pe atunci teatrul și poezia, drept care se înscrie la Școala populară de artă, proaspăt înființată la Brăila, dezamăgindu-și tatăl care-I dorea medic veterinar sau, și mai bine, ofițer-medic veterinar.
     1954: Dă examen la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pe care-I absolvă în 1958. Examen de diplomă cu Astrov din «Pescărușul».
     1958: Pleacă la Piatra-Neamț, în același colectiv cu Leopoldina Bălănuță, Florin Piersic, Lucia Mureșan, Cosma Brașoveanu. Debut pe scena teatrului din Piatra-Neamț cu Markov din «Povestea unei iubiri». Roluri mai importante pe aceeași scenă: Figaro din «Bărbierul din Sevilla» și Polejaiev în «Bătrânețe zbuciumată». Acesta din urmă, rol de compoziție, rol-cheie pentru cariera de mai târziu.
     1960: Teatrul din Bacău îl «împrumută» pentru «Don Carlos». Rămâne la Bacău până în 1964. Joacă: Trigorin în «Pescărușul»; Viktor în «Poveste din Irkuțk»; Mihai în «Oameni care tac»; Mircea în «Vlaicu Vodă»; Bufonul în «A 12-a noapte» (din nou un rol-cheie, care-i aduce nu numai succes, dar și o mare încredere în profesia pe care și-a ales-o.)
     1962: debutează în cinematografie cu un rol episodic în Lupeni '29.
     1963: interpretează rolul principal în Lumină de iulie.
     1964: are de ales între Teatrul Giulești din București și Naționalul din Cluj. ÎI alege pe ultimul. Roluri importante pe scena clujană: El în «Nu sunt Turnul Eiffel»; Mabuse în «Fizicienii»; Vlaicu-Vodă; Caligula; Oberon în «Visul unei nopți de vară»; Victor din «Pisica din noaptea Anului Nou» (premiul de interpretare la Festivalul Teatrelor din 1971)
     1967-69: din nou film, două roluri mai puțin importante în Tinerețe fără bătrânețe și Balul de sâmbătă seara apoi Diacul, unul din rolurile principale din Sentința.
     1970: Cristea în Serata marchează întâlnirea cu regizoarea Malvina Urșianu.
     1971: Doctorul în Decolarea.
     1972: Căpitanul Marinescu în Explozia — reîntâlnire cu regizorul Mircea Drăgan și Andrei în Trecătoarele iubiri — reîntâlnire cu regizoarea Malvina Urșianu.
     Pe micul ecran: Ștefăniță Vodă în Mușatinii și eroul filmului experimental Fuga.
     1972: vine, prin concurs, la Teatrul Național din București. Intră în distribuție cu Damian în «ladul și pasărea»; Suditul în «Un fluture pe lampă»; lordache Olimpiotul în «Zodia Taurului».