În ultimul timp premierele româneşti de film s-au rărit până aproape de dispariţie. E adevărat, din stocul de filme ante-„belice” au mai ieşit, timid vreo două trei titluri noi — ca să se îndrepte, rapid, spre generoasa uitare. Stocul e pe terminate. Ce-a fost a fost, să vedem ce va mai fi. Deocamdată, n-am avut plăcerea să vedem pe piaţă nici măcar un singur lungmetraj de ficţiune realizat în perioada '90-'91. E, oricum, o performanţă.
Sigur că un film românesc „vechi” lansat abia acum — de pildă recenta premieră
Campioana (chiar dacă îşi actualizează imnul şi „bagă” Deşteaptă-te române!) — e teribil de handicapat: orizontul de aşteptare al spectatorului este, azi, cu totul altul. Dar, probabil şi în '89 am fi spus acelaşi lucru despre
Campioana: nu este o piesă de rezistenţă în filmografia
Elisabetei Bostan. Este o piesă care, în fragilitatea ei, dispune, totuşi, de o graţie decorativă şi de profesionalismul pe care l-a probat întotdeauna reputata noastră regizoare alături de câţiva colaboratori constanţi (
Vasilica Istrate – scenariul,
Ion Marinescu – imaginea,
Cristina Ionescu – montajul). Este un film „fără probleme”, frumos colorat şi ambalat, în care se poate vedea foarte multă gimnastică, evoluţii la diverse aparate ale unor tinere speranţe ale gimnasticii româneşti, filmate cu sensibilitate şi montate cu simţ al suspensului. Senzaţia predominantă, totuşi, e aceea de produs prefabricat, destinat exportului: iată condiţiile minunate de muncă şi viaţă pe care le au gimnastele în România, ţara lui Dracula şi a Nadiei Comăneci! Dracula evident nu apare, în schimb apare un fel de micuţă Nadie, o fetiţă frumoasă şi talentată (în rolul campioanei Isabela Moldovan întotdeauna Elisabeta Bostan a ştiut să-şi aleagă copiii), o fetiţă de viitor, în fruntea unei distribuţii în care revedem, după o atât de lungă absenţă, o serie de actori binecunoscuţi marelui public, mulţi dintre ei acceptând să apară, practic, ca să facă figuraţie (
Mircea Diaconu,
Carmen Galin,
Diana Lupescu,
George Mihăiţă,
Maria Ploae,
Dinu Manolache,
Luminiţa Gheorghiu,
Petrică Nicolae,
Ileana Popovici,
Costel Constantin,
Ileana-Stana Ionescu, Dorina Done,
Aurel Giurumia...). Cu condiţia să nu-i ceri altceva, filmul poate fi privit ca un produs pe alocuri deconectant, pentru care, în mod vizibil, s-a muncit. Din nefericire. (...)
