Plouă la Vatican sau Istoria uimitoare şi neoficială a ofiţerului NATO şi a frumoasei lui iubite
Marius Şopterean: În
Plouă la Vatican vorbesc despre sacrificiu şi mântuire legate printr-o inedită poveste de dragoste plină de noapte, neprevăzut, acţiune, erotism, spoturi publicitare etc. Dar, de fapt prin acestea eu vorbesc despre Dumnezeu, despre creştinism şi sensul acestuia aşa cum îl înţeleg eu la sfârşitul secolului XX.
Basarab Smărăndescu: Întâlnirea cu Marius Şopterean a fost o reală surpriză pentru mine, fiindcă, deşi debutant, ştia foarte bine ce vroia şi mai ales ştia să-şi urmărească extrem de clar scopurile. Rămâne de văzut la montaj dacă se va ridica la nivelul a ceea ce şi-a propus. Eventual chiar la mai mult! A avut un scenariu ambiţios, structurat coerent, ceea ce mi-a ajutat şi mie foarte mult să-mi organizez munca — respectiv modul de tratare al fiecărei secvenţe, mai ales că au fost majoritatea filmări de noapte care — de obicei — sunt mai dificile.
Protagoniştii sunt tineri foarte talentaţi:
Marius Stănescu, Radu Amzulescu şi Simona Posniak, care, deşi debutantă, (pe ecrane a apărut deja în
Paradisul în direct — n.r.) s-a descurcat excelent şi în plan artistic şi în plan tehnic, dovedind că posedă noţiuni de cinema,ştiind să se deplaseze în platou, să se acomodeze cu ritmul de filmare discontinuu.
Strict despre munca mea n-aş putea să mă pronunţ: imaginea rămâne de apreciat când filmul va fi gata.
Radu Amzulescu: Extrem de plăcută a fost colaborarea cu Marius Şopterean. N-am simţit efortul inerent când lucrezi cu cineva aflat la debut precum este el. Nu este numai părerea mea, ci şi a colegilor mei, Simona Gălbenuşă-Posniak şi Marius Stănescu. Şopterean are şi meritul de a fi scris un scenariu viu care n-are nimic din şabloanele filmului românesc „de actualitate”, totdeauna o problemă pentru cinematografia noastră. Filmul sper că va interesa.
Joc un negativ, un rol foarte bine scris, nu un rău schematic, ci unul dintre acei indivizi de care ne izbim mereu în viaţa de zi cu zi. Unul dintre acei patroni de spelunci sau baruri de lux care au toţi un numitor comun şi anume carenţe în construclia lor umană. De la găinari la mafioţi, pe toţi îi uneşte lipsa de dragoste, incapacitatea de a percepe frumosul, Iumina.
Când v-am vorbit despre atmosfera profesionistă de la fiImări, am avut în vedere un termen de comparaţie. Începeam filmările la o săptămână după ce terminasem lucrul cu nişte cineaşti americani de Ia Compania Warner Bros pentru filmul
Citizen X, povestea reală a unui criminal din fosta URSS care în 1983 a fost hăituit şi executat pentru maltratarea a 60 de copii. Regia îi aparţine lui Chris Gerolmo (scenaristul de la
Mississippi Burning), operator Robert Fraisse (
Amantul). Am avut plăcerea şi onoarea să filmez alături de Max von Sydow, Donald Sutherland şi irlandezul Stephen Rea.
