Revelaţie la Bruxelles
«Aerul cu totul nou», «încărcătura de lirism surprinzătoare» au constituit, după aprecierile participanţilor, şansa filmului lui
Constantin Vaeni,
Zidul, la Festivalul «ÎntâIniri internaţionale ale cinematografiei tinere» de la Bruxelles. După cum am anunţat în numărul trecut, filmul a obţinut Marele Premiu al publicului, decernat direct de spectatori, prin buletine de vot secrete. Faţă-n faţă cu personalităţi regizorale binecunoscute, ca Paolo şi Vittorio Taviani, Gaetano Pagano, Jean Schmidt, Nicolas Sarquis, Theo Angelopoulos, Jean Daniel Simon, Angela Davis, Ousmane Sembene, Jocelyne Saab, René Vienet, Rainer Werner Fassbinder, Werner Herzog şi alţii, Constantin Vaeni şi
Andrei Blaier (aflat aici cu
Ilustrate cu flori de câmp, film prezentat în afara concursului) au făcut prin creaţiile lor dovada unei maturităţi artistice unanim apreciate.
Zidul, cotat drept revelaţia festivalului, îndelung aplaudat, a fost viu dezbătut în conferinţe de presă şi în cadrul unei emisiuni la televiziune. «Creaţie plină de căldură», «operă cinematografică ce degajă în întregime o mare emoţie», sunt calificative regăsite în cronica la filmul lui Vaeni, apărută în cotidianul «La libre Belgique», articol al cărui autor încheie astfel: «amintirile care populează solitudinea eroului şi episoadele reale prin care acesta trece, realizate cu mult firesc şi tratate cu sensibilitate, evidenţiază un amestec ideal de concreteţe şi fervoare, regăsit în aproape fiecare moment al filmului, în interpretarea exemplară. Dacă făceam parte din juriul oricărui festival internaţional, aş fi decernat acestui film, fără ezitare, cel mai mare premiu, «opera prima». JuriuI, spectatorii au acordat cu deplină justeţe premiul, recunoscând astfel calităţile certe ale filmului românesc.»
Distincţiile documentarului românesc
Alte distincţii vin să răsplătească virtuţile documentarului nostru ştiinţific.
Universul materiei cenuşii de Zoltan Terner, producţie a studioului «Alexandru Sahia», a fost distins cu medalia de bronz la Festivalul internaţional al filmului tehnic «Nikola Tesla», desfăşurat la Belgrad.
După cum ne informează juriul ultimei ediţii a Festivalului internaţional al filmului tehnic, ştiinţific şi didactic de la Katowice (Polonia), un alt scurtmetraj,
Radiaţii din atom, realizat de acelaşi regizor, a primit «Cupa de cristal».
Prezenţe la festivaluri
Dând curs invitaţillor la festivaluri rezervate în exclusivitate scurtmetrajului, Centrala România-Film a trimis o serie de scurtmetraje în diverse ţări europene. La Festivalul de la Huesca (Spania) s-au aflat două dintre creaţlile regizorului Paul Orza,
Mărturii din ţara de piatră şi
Constantin Brâncuşi, iar la Festivalul filmului sportiv de la Tunis, au fost înscrise peliculele
Zborul în alb (regia
Sergiu Nicolaescu) şi
Minibaschet (regia Eugenia Gutu), realizate sub egida Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Selecţii de scurtmetraje din producţia naţională au fost propuse, de asemenea, la Festivalul filmului ştiinţific de la Olomouc (Cehoslovacia):
Fermecătorul zâmbet de Mircea D. Popescu,
Se întorc berzele şi
Cerul străbunilor de
lon Bostan. La Festivalul filmului documentar pentru copii de la Milano concurează
Emoţiile au crescut de
Paula Segall.
Într-una din cele opt secţiuni ale Festivalului internaţional de la Belgrad — parada filmului pentru tineret a fost prezentat musicalul
Mama, regizoarea
Elisabeta Bostan aflându-se cu această ocazie în capitala iugoslavă. Programul acestei reuniuni cinematografice a mai inclus simpozionul internaţional «Filmul şi istoria», desfăşurat sub egida UNESCO. Criticul de film Manuela Gheorghiu a susţinut aici comunicarea «Adevăr şi mistificare în filmul istoric», pe larg comentată în cotidianul central «Politika», precum şi în cadrul unor emisiuni de radio şi televiziune iugoslave.
Gale
Prin cenuşa imperiului, în regia lui Andrei Blaier, a fost prezentat în cadrul unor gale la Bruxelles, precum şi în capitala Luxemburgului. O cronică inserată în ziarul «La libre Belgigue», sugestiv intitulată «Cinematograful românesc în vedetă la sala Vox», definea filmul lui Blaier drept «frumos şi sensibil, plin de tandreţe şi speranţă».
Gale de documentare româneşti au avut loc la cinematograful «Nil Hall» din Cairo, în organizarea Ministerului Culturii şi Informaţiilor al Egiptului şi ambasadei noastre din această ţară, şi la Centrul românesc de pe lângă Universitatea catolică din Louvainla Neuve (Belgia).
Contracte
Noi filme româneşti figurează în seria apropiatelor premiere programate în străinătate. Unul dintre cele mai cerute filme la export
Osânda (Sergiu Nicolaescu), a fost achiziţionat în Franţa. Spectatorii francezi vor putea de asemenea viziona serialul de desen animat pentru copii,
Bălănel. Preferinţe pentru filmul nostru de animaţie au fost manifestate şi în Finlanda, Elveţia şi Canada. Contracte recent încheiate mai consemnează difuzarea în Japonia a lungmetrajului realizat în regia lui
Dan Piţa,
Tănase Scatiu. Televiziunea italiană s-a arătat interesată de filmul
Prin cenuşa imperiului, cea din Finlanda de documentarul lui
Mirel Ilieşu, dedicat lui Vida Géza,
Rădăcini, iar pe micile ecrane din Malta va fi difuzată pelicula lui
lon Popescu Gopo,
S-a furat o bombă.
Roşcovanul (regia
Francisc Munteanu) devine cunoscut publiculul spectator din Bulgaria (unde a fost vândut împreună cu filmul lui
Savel Stiopul,
Agentul straniu), din Cehoslovacia, Ungaria şi R.D.G
. Două dintre realizările lui Sergiu Nicolaescu,
Un comisar acuză şi
Cu mâinile curate vor fi oferite iubitorilor celei de-a şaptea arte din Portugalia şi Angola.