Uniunea Cineaştilor din România îşi va desemna câştigătorii la sfârşitul lunii aprilie. Luna martie este luna în care breasla cineaştilor români este chemată să acorde Premiile GOPO pentru cele mai bune producţii, adică să voteze ce i se oferă, adică ce oferă un juriu inventat, în care fiecare membru are un mandat clar (nu ştiu din partea cui!) pentru cine să se lupte.
Nominalizările reprezintă partea ocultă a acestui festival, în care breasla stă la mese, înghesuită de tot felul de staruri proteviste, venite să-şi etaleze
creaţiile vestimentare, şi este fericită că a votat online tot felul de nominalizări, care reprezintă tot felul de interese.
Iată de ce Cristian Mungiu sau Cristi Puiu iar acum Stere Gulea au refuzat să-şi trimită filmele. Şi bine au făcut! Cine face nominalizările? Nu am întâlnit printre juraţi nume sonore. Nume care să reprezinte un etalon în aprecierea unui film sau în nominalizarea unui actor. Asta pentru că există, spre ruşinea lui, un păpuşar şef, care an de an aduce la rampă tot felul de nume premiate cu Omuleţul mult prea gras decât şi-l imaginase Gopo, iar breasla acceptă de ani buni acest joc. Cum să desemnezi, de exemplu, o tânără speranţă punând în balanţă meserii diferite? Adică să mă sileşti pe mine, jurat, să aleg între un regizor, un actor, un sunetist, un producător. Am dat exemplul de Tânără speranţă pentru că premiul acesta chiar contează pentru ei! Îmi doresc pentru Uniunea Cineaştilor un juriu competent, echilibrat, cu personalităţi reale, nu inventate, care să anunţe la sfârşitul lunii aprilie care este valoarea reală a filmului românesc! În luna martie, la Premiile Gopo, va fi cu totul altceva, va fi un bal-mascat, în care măcar o să aplaudăm un regizor, pe Călin Peter Netzer, şi o mare actriţă, pe Luminiţa Gheorghiu.
Cei care aranjează aceste nominalizări trebuie să înţeleagă un lucru: nu putem să ne punem an de an haina de gală şi să sărbătorim filmul românesc, la noi, la periferie, undeva, nu la Palilula, ci la Cuţarida! ( pentru selecţionerii tineri şi fără operă, Cuţarida este un loc descris de Eugen Barbu în romanul „Groapa”).
Acest comentariu nu se adresează unui juriu de câteva persoane no name, ci breslei cineaştilor. Cineaşti care trudesc pentru fiecare film, pentru fiecare rol, pentru fiecare oportunitate financiară care înseamnă că un proiect poate prinde viaţă!
Laurenţiu Damian, Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România
