Visele copilăriei este titlul, poate romantic, al unui film documentar despre nişte copii dintr-un sat, şi despre un profesor inimos.
Subiectul filmului l-am descoperit cu trei ani în urmă, în tabăra de vară de la Homorod sau, mai bine zis, într-un mic Parnas al poeziei şi culorii, pentru că în această tabără au acces doar copiii, pictorii şi poeţii. Au rămas fascinat atunci de copiii din Vultureşti, de lucrările lor distinse cu premii internaţionale şi, mai ales, de învăţătorul lor pasionat. Fără a fi specialist în artă plastică, învăţătoruI lon Mărgescu de Ia Şcoala generală de 8 ani din Vultureşti, a devenit, din proprie iniţiativă, din dragoste, prietenul mai vârstnic al copiilor, din cercul duminical de pictură din sat. Sub îndrumarea lui, fără, a cunoaşte marile legi ce guvernează viaţa, lumea, micii artişti creează în fiecare zi, în fiecare clipă, imagini şi analogii uimitoare.
În colaborare cu Petre Gheorghe, semnatarul imaginii, vom încerca să facem, prin intermediul aparatului de filmat, o incursiune în uimitorul univers colorat, atât de simplu şi totuşi atât de profund şi sensibil al copiilor; vom încerca pe cât se poate să povestim despre neţărmurita dăruire a învăţătorului lor.
Visele copilăriei este primul meu film despre arta plastică şi vă mărturisesc că, pe lângă noutatea temei, am avut o imensă surpriză descoperind că pictura copiilor poate avea o asemenea universal valabilă valoare.
Şi, pentru a înţelege în ce atmosferă unică se face acest film vă pot spune doar că, în scurtul răstimp în care am filmat interioarele, majoritatea membrilor din echipa de filmare s-au molipsit pur şi simplu de la micii protagonişti: au început şi ei să picteze.
