REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



​Mă cheamă Bică


     Cronica personajului secundar
     Generația '70 a regizorilor de film, în ofensivă! Dan Marcoci, ca şi loan Carmă­zan au delegaţia de a spune ceva intere­sant, proaspăt, din unghiul experienţei şi sensibilității lor. Drumul lung şi spinos al spusului, bine articulat cinematografic prin opţiuni estetice proprii îi aşteaptă. Au pornit cu dreptul.
     Regizorul — coscenarist alături de Nicolae Țic — ne propune un film onest, cald, tonic, cu priză directă la publicul tânăr, un film cu text dar şi subtext, prin văditele tentaţii de metaforizare. Se fo­rează pe nesimţite, cu francheţe și fină ironie în adâncul întrebărilor vitale, pe care şi le pun unii tineri, dar şi a nevoii de a li se răspunde adevărat, direct, „fără efort”.
     Mult mai de preţ e iubirea rimează iro­nic cu titlul unui şlagăr bine cunoscut „Banii nu aduc fericirea” şi, ca urmare, eroina decolează în trama filmului sub semnul norocului celor o sută de mii de lei, câştigaţi la Loto. Dar chiverniseala este neatingătoare de suflet şi ideal. Tânărul inginer Victor (Dinu Manolache) colocatar întâmplător (o nouă coincidenţa fericită a scenariului?!?) rămâne insensibil la ascensiunea strict carieristă oferită ca viitor „dar de nuntă” de logodnica sa, Li­liana, aflată la umbra unei bunăstări ma­teriale de invidiat, dar departe de a-şi găsi şi păstra fericirea, refuză, toto­dată şi o ofertă de serviciu, de-altfel foarte avantajoasă?!?
     Un personaj secundar, locotenentul de miliţie, cu ochii lui albaştri, perfect asor­taţi cu uniforma şi ton calm, baritonal, devine un modern deus ex machina al conflictului psihologic, ajutând-o cu dis­creţie pe Emilie (Rodica Negrea), să-şi depăşească criza şi să-şi găsească pro­priul său drum. Maieutica adevărului rele­vat în discuţia eroinei cu reprezentantul ordinii publice defineşte un raport social îmbogăţit calitativ. Căutarea prin joc a identităţii interioare a fetei, remarcabilă investigaţie psihanalitică, aruncă o lu­mină tonifiantă asupra relaţiei direct umane anchetator-anchetat. Afară plouă. „Mă cheamă Bică”, spune tânărul locote­nent şi ochii îi zâmbesc umezi, înţelegă­tori. Actorul se numeşte Marian Râlea. Are la activ o remarcabilă creaţie în Bule­tin de București (Americanul). Figura deschisă, încălzită din când în când de un zâmbet încurajator, gesturi hotărâte, băr­băteşti, siguranţă şi stăpânire de sine. Într-un cuvânt personalitate. Şi este de­plin convingător.
     Deci, recapitulând prin asociații de cu­vinte şi sensuri: dragostea se cheamă Victor; Victor de la „victorie”, vic­toria comună a tinerilor în căutarea soli­dară a rosturilor lumii în care trăiesc.
(Cinema nr. 5, mai 1983)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: buletin de bucuresti film, cronica personajului secundar, dan marcoci, madalina stanescu, marian ralea, mult mai de pret e iubirea film

Opinii: