În continuarea celor două volume anterior publicate, „Întâlniri la Ierusalim” şi „Noi întâlniri la Ierusalim", cartea de faţă oferă celor interesaţi posibilitatea de a fi martorii întâlnirilor organizate de Cercul Cultural din Ierusalim începând cu anul 2006. Dar nu numai atât. Ea îşi propune, totodată, să dea o imagine de ansamblu a unei aventuri culturale care a debutat cu 20 de ani în urmă. Întâlniri dezbateri, mese rotunde, evocări, confesiuni, mărturii pe teme de istorie şi cultură menite a pune în lumină o problematică specifică de civilizaţie culturală evreo-română. O lume de idei şi de realităţi culturale cu care intelectualul israelian provenit din spaţiul românesc se identifică sau, cu alte cuvinte, „o lume văzută de la Ierusalim”.
(...)
Cu doar câteva excepţii, întâlnirile Cercului au continuat să se desfăşoare în ambianţa primitoare a bibliotecii Cinematecii din Ierusalim. Indiferent de locul întâlnirii, spiritul Ierusalimului a fost mereu prezent, aşa cum a remarcat cândva regretatul nostru prieten Horia Aramă: „În primul plan apare Ierusalimul văzut de atâtea oglinzi câte conştiinţe se înscriu în sumarul cărţii. Un Ierusalim în care se regăsesc spiritele cele mai diferite şi faţă de care, declarat sau nu, se autodefinesc. Ierusalimul, această prezenţă copleşitoare, îi face pe toţi cei care i se integrează o clipă să-şi desăvârşească statura verticală”.
(...)
Sumarul volumului este axat pe principalele noastre zone de interes. Dacă dezbaterile grupate în primul capitol se concentrează asupra unor teme şi reflecţii cu caracter istoric ce invocă memoria ca neuitare, memoria ca neiertare, memoria ca unire, capitolele următoare dau expresie dorinţei noastre de a ne ţine la curent cu noile evoluţii din cultura română: prezentările de carte românească la târgurile internaţionale de la Ierusalim ne-au oferit ocazia de a cunoaşte câţiva scriitori de vârf ai literaturii române, din generaţiile mai vechi şi mai noi, aşa după cum vizionarea celor mai noi filme româneşti ne-a incitat să-i provocăm pe realizatorii lor, şi pe câţiva reputaţi critici de film care li s-au alăturat, să dezbată, împreună cu noi fenomenul noului val în cinematografia românescă – a fost sau n-a fost?
(...)
Încredinţăm cititorului textele din acest volum cu speranţa că, citindu-le, vor împătăşi cu Simona Sora sentimentul că „agapele de la Ierusalim construiesc biblioteca vie a unei părţi esenţiale a memoriei noastre culturale. O bibliotecă de crepuscul.”