”Patria” este una dintre cele mai mari săli de cinema construite în Bucureşti. Povestea ei şi a imobilului din care face parte reprezintă o filă importantă din istoria Bulevardului Gheorghe Magheru, alături de celelalte construcţii celebre: Hotelul Ambasador, Imobilul Scala, Hotel Lido, Blocul Malaxa Burileanu.
Autorul proiectului este arhitectul Horia Creangă, cel care, la începutul anilor ’30, aflat în plină ascensiune profesională, concepe, la solicitarea societăţii de asigurări ARO, în cadrul unui program mixt însumând birouri, cabinete medicale, apartamente, spaţii comerciale, o sală de cinema adaptată tuturor constrângerilor tehnice ale proiecţiei cinematografice existente la acea vreme: capacitate mare - peste 1000 de locuri-vizibilitate, acustică, securitate, fără să sacrifice însă ceva din dimensiunea simbolică a spectacolului.
Imobilul ocupă întreaga suprafaţă a unei parcele de colţ, având sala de cinema dispusă pe parter, flancată de magazine, bar şi căi de circulaţie verticală către etajele de apartamente şi birouri. ”Patria” demonstrează, poate cel mai bine dintre toate proiectele de săli realizate în perioada interbelică, o filiaţie foarte clară cu spaţiile teatrelor. Se pot uşor observa atât parcursul arhitectural, atent pus în scenă încă de la intrare: copertina amplă care invadează trotuarul, creând simultan un spaţiu public de întîlnire şi un loc care atrage trecătorul, anunţând filmul, un hol de primire, impozant prin dimensiune şi reprezentativitate, dar şi organizarea interioară a sălii propriu-zise: ierarhizarea locurilor, conformarea uşor curbată a balconului, dotarea ei cu scenă şi echipamente diverse, fosa pentru orchestră, cortina în faţa ecranului.
Spectacolul cinematografic la Patria nu se reducea numai la imaginile proiectate pe ecran, pentru că timpul petrecut în foaier, în barul de la subsol, la ”un pahar de vorbă”, paltonul lăsat la garderobă, prietenii întâlniţi în foaier, în antract, făceau adeseori din sala de cinema un loc de întâlnire unde puteai să vezi şi să fi văzut. Cinematograful Patria a făcut frecvent, aşa cum demonstrează fotografiile de epocă, oficiu de sală de teatru sau diverse ceremonii.
