​Atenție, se filmează! Cei care plătesc cu viața

     În cupola C.E.C-ului mare situat în centrul Bucureștiului, se ajunge urcând, urcând nu una, nici zece, ci aproximativ o sută de trepte, unele drepte, altele răsucite în scări spiralate. În cupolă s-a instalat... biroul re­dacțional al ziarului „Dreptatea socială”. O pendulă indică ora 2 după-amiază. Trei băr­bați costumați după moda anilor 1919-1920 discută aprins. Cel mai tânăr (în rol actorul Gh. Visu) îl înțeapă cu vorba pe mai vârstni­cul lui coleg. „N-ai o țigara, nene Sache?” (...) Ești teribil de zgârcit. la spune, de câte ori ai luat tramvaiul de la înființarea lui și până acum?” Imperturbabil „nenea Sache” (inter­pret actorul Valentin Urițescu) își dezvăluie gândurile cu voce blajină. Un nume rostit la un moment dat: „La Petrică Boruga v-ați gândit?” mă duce cu gândul la piesa „Jocul iele­lor” de Camil Petrescu. Se filmează cadre din filmul Cei care plătesc cu viață (în dublă cali­tate, scenarist și regizor, Șerban Marinescu) „Punct de plecare al scenariului meu a fost nu numai „Jocul iele­lor” ci întreaga operă a scriitorului Camil Petrescu”. Distribuția cu­prinde nume de prima mărime în topul actoricesc: Ștefan lordache, Gheorghe Visu, Va­lentin Urițescu, Maia Morgenstern — Istodor, Adrian Pintea. Formulez la repezeală o mul­țime de întrebări. Vreau să aflu în jurul căror personaje a gravitat interesul regizorului sce­narist, pe ce nucleu-forte și-a structurat de­monstrația, cum a gândit relațiile între perso­naje, cât a profitat de libertățile ecranizării numai că scurta pauză rezervată schimbării unghiului de filmare nu mi-I oferă pe Șerban Marinescu ca interlocutor. Regizorul se înde­letnicește cu căratul șinelor de travling, în timp ce operatorul Vlad Păunescu leagă trainic cu o frânghie platforma travlingului. Lângă un raft încărcat cu numeroase cărți legate în piele stă, tăcut, un bărbat impunător. Rece, distant, privește cu un aer de superioritate mobilierul modestului birou redacțional. E Saru-Sinești sosit la „Dreptatea socială” să poarte un dialog cu prietenul lui de pe vremuri, Gelu Ruscanu — cel care, e comparat mereu în piesă cu Saint Just. În cele două roluri se vor înfrunta actorii Ștefan Iordache și Adrian Pintea. Deocamdată, autoarea costumelor, Oana Tofan îl mustră cu voce joase pe Adrian Pintea care a urcat cele peste o sută de trepte fără să facă în prealabil popasul obligatoriu, să-și îmbrace costumul. Va trebui să coboare cele peste o sută de trepte, să se schimbe și să urce din nou. Operatorul Vlad Păunescu privește aparatul de filmat fixat în cupola CEC-ului. Pentru o clipă, am impresia că-i deslușesc în privire o undă de emoție. A fost doar o impresie. În curând vocea regizorului rostește scurt: „Motor” și toate energiile celor aflați în cadru și în afara lui se concentrează în spațiul luminat puternic de reflectoare.