— Ce nou salt peste genuri ne oferiţi de astă dată, Sergiu Nicolaescu?
— Un film cu gangsteri.
— ?!
— Suntem curând după 23 August 1944, înainte ca războiul să se fi încheiat. Pe fundalul haosului economic întreţinut de reacţiune, în Bucureşti se constituie şi acţionează mai multe bande de hoţi şi spărgători, uzând de tot arsenalul de arme — inclusiv de arme de foc —al gangsterilor. Filmul înfăţişează lupta poliţiei împotriva acestor bande. Mai precis, e vorba de trei figuri — foarte diferite — de comisari de poliţie, constituind „Brigada anti-gangsteri”. E un film dur. Îi vedem acţionând pe cei trei comisari, dintre care unul e recent promovat din rândurile muncitorilor. Ei acţionează împotriva infractorilor şi criminalilor, dar şi între ei trei intervin relaţii dramatice. Primul e un comisar tip Ness, care riscă, foloseşte chiar mijloace din afara legii pentru a apăra legea. Al doilea e poliţistul ultra profesionist, ca locotenentul Bullit, care, „îşi face meseria” — înainte de 1944 făcuse parte, întâmplător, dintr-o brigadă anticomunistă şi în acea calitate îl anchetase chiar pe cel care azi e noul său coleg, fost muncitor. În ceea ce-I priveşte pe cel de-al treilea comisar, comportarea lui conferă filmului însuşi titlul său. El îşi propune să combată gangsterii „cu mâinile curate”. Nu acceptă să intre în tranzacţii cu ei, nu-şi sacrifică partenerii, nu caută să creeze situaţii care i-ar permite să-i lichideze pe vinovaţi fără judecată. Acest tip de poliţist, diferit de Ness şi de Bullit, este una din noutăţile filmului al cărui scenariu este semnat de
Titus Popovici şi
Petre Sălcudeanu. De altfel este vorba de primul film dintr-un serial, partea a doua şi a treia urmând să fie realizate, în lunile următoare, de
lulian Mihu şi
Manole Marcus.
— Pe ce contaţi, în mod deosebit, realizând acest film?
— Pe acţiune, pe ritmul naraţiunii, pe mediul social, tipologic şi profesional încă necunoscut sau prea puţin cunoscut de spectatorii noştri. Contez pe tehnica modernă de filmare pe care am experimentat-o ecranizând „Moartea lui Ipu” şi pe care criticii noştri n-au prea observat-o, lăsându-i unui Chabrol sarcina de a o aprecia, într-o discuţie pe care am avut-o cu el, când filmul s-a văzut la Paris. Şi, bineînţeles, contez pe actorii:
lurie Darie,
Amza Pellea,
llarion Ciobanu,
Gheorghe Dinică,
Ştefan Mihăilescu-Brăila...
— Nici o actriţă?
— Niciuna.
— Veţi apărea şi dumneavoastră ca actor?
— Cred că da.
