REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



10 ani, 100 de lei și câteva controverse


     ”Cinepub e asemeni mie, ”tatăl fantomă”: iubit și înjurat, deopotrivă. Probabil ultima categorie este mai amplă, dar asta îi face pe ceilalți cu atât mai speciali. Un alt vis pe care l-am avut a fost despre acele filme pe care speram că le vom putea găzdui cândva. Printre ele, filmul de astăzi, al unui regizor special și prea puțin cunoscut, unul dintre foarte puținii cineaști români (dacă nu singurul) căruia i se poate atribui epitetul lovinescian de ”sincronism” cu celelalte cinematografii europene. Și care a dat naștere și unui verb, acela de ”săucanizare” (apud Horea Murgu), adică acea subtilă, perfidă operațiune de îndepărtare a unei personalități incomode, sub pretextul ”dezechilibrului” mental de care ar suferi, un deranj al politicii și ordinii oficiale, de fapt.
”Săucanizarea” este un concept învățat astăzi și de mai tinerele generații care au preluat, ba chiar perfecționat perfid, metodele de poliție politică ale înaintașilor lor, de care sunt legați ombilical. Coriolan Drăgănescu rulz! Despre Coriolan, Săucan și săucanizare sunt multe de spus și timpul și locul nu ne permit, dar nu înseamnă că nu vom reveni... Sper ca teaser-ul de mai jos al redacției să vă facă să vizionați ”100 de lei” de Mircea Săucan, parte a proiectului Cinepub Universal, demarat de noi cu câteva luni în urmă și finanțat de Centrul Național al Cinematografiei. Dacă acest proiect va continua și în al doilea deceniu de viață Cinepub, vom găzdui atunci, sper, și ”Meandre”... (Lucian Georgescu, cinepub.ro) 
     Mircea Săucan este unul dintre cei mai neîndreptățiți regizori de film români ai perioadei socialiste. Un fanatic om de stânga, Săucan a fost persecutat de regim pentru formalismul artei sale și măcinat de nepotrivirile dintre ideologia la care subscria și realitățile politice ale vremii. El nu se încadrează până la capăt nici în schematismul socialismului autohton al regimului și nici în discursul revizionist anti-comunist de după ’89 — deși a fost într-o oarecare măsură asimilat acestei narațiuni datorită meritelor sale artistice.
     Situația lui Săucan, al cărui ultim film, 100 de lei, face obiectul onorabilei noastre premiere din această seară, este de o absurditate opresivă fără egal în cinematografia română. Însuflețit de părinții săi internaționaliști comuniști școliți la Paris, trimis să învețe regie la Moscova sub tutela lui Sergei Eisenstein, Săucan se reîntoarce în țară în 1952 și își începe cariera la studiourile Sahia.
Îndrăzneț din punct de vedere formal în opera sa, modernist, experimental, Săucan se lovește în cariera lui tumultoasă de aceeași soartă pe care a avut-o avangarda sovietică de film (din care mai sus-numitul Eisenstein făcuse parte), care a fost eliminată în momentul trecerii în URSS de la experiment artistic radical la realism socialist. Săucan se află într-un perpetuu pericol de epurare. Toate filmele sale, care nu sunt, sub nicio formă, numeroase, suferă ciuntiri, tăieri sau distrugeri irecuperabile. 
     Abordarea sa cinematografică, precum și pozițiile sale la adresa dictonului artistic al vremii îi lasă chiar și pe colegii lui de breaslă mai cuminți să se scarpine în creștetul capului, mai ales că toate nepotrivirile lui Săucan pe palier artistic cu regimul sunt contrabalansate de plierea sa impecabilă pe ideologia comunistă.  
     Bizareria sa formală, neliniștea care pare că l-a marcat profund atât în carieră, cât și în viața personală, precum și narațiunile paralele despre el ca personaj într-un regim conformist habotnic l-au păstrat pe Mircea Săucan într-o zonă de incertitudine din care poate fi extras și folosit drept exemplu bun sau rău de către orice tabără.
     E momentul ca Săucan să fie eliberat de acest statut, iar filmele sale să fie scutite de edulcorări și revizionisme; să li se acorde demnitatea și integritatea de produse artistice provenite dintr-o țesătură socială și ideologică extrem de complexă; să fie privite fără sentimentalisme, fără taxonomii realizate pe băncile scrijelite ale tranziției, care au rămas în vigoare până azi. E momentul unei noi și atât de necesare lucidități. (Emil Vasilache, cinepub.ro)
Proiectul CINEPUB UNIVERSAL este finanțat de Centrul Național al Cinematografiei și susținut de Uniunea Cineaștilor din România și Arhiva Națională de Film.
 
(8.11.2023)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: 100 de lei film, cinepub.ro, dan nutu, lucian georgescu, mircea saucan

Opinii: